Act de adopție 1902, Săvinești, comuna Roznov, județul Neamț (familia Curuț-Cucuruz)

[Andrei Cucuruz]

Sunt curios dacă cineva a fost până acum interesat să vadă documentele originale după care se întocmeau actele de stare civilă de tip adopție (în cazul de față, probabil vorbim despre dosare de la tribunal/judecătorie).

Sunt șanse să obțin informații suplimentare față de ce apare în actul de stare civilă? De pildă, este posibil să existe detalii cu privire la legătura dintre mama biologică și familia adoptivă (dacă această legătură există)?

Persoana adoptată nu s-a născut în localitatea de domiciliu a părinților adoptivi. De asemenea, nici mama biologică nu pare să își fi avut domiciliu în această localitate. Încerc să îmi dau seama dacă există vreo legătură între mama biologică și familia adoptivă sau prin ce împrejurare a ajuns să fie adoptat în această familie.

Este vorba despre o adopție din 1902 - stră-străbunicul Ion Elena Curuți, fiu natural al Elenei Curuți (născut la 1871) este adoptat (în mod oficial) în anul 1902 (când acesta avea 31 de ani) de familia Ion Petrea Bâtlan și Smaranda Bâtlan din Săvinești, comuna Roznov. Mama biologică a lui Ion era în viață în 1902. Actul de adopție redat în registrul de stare civilă conține puține informații de interes.

[bendorna]

Ce vedem transcris in registrul de starea civilă este doar hotărârea dar speculez că in dosarul de la tribunal există documente ce au constituit baza deciziei, certificate de naștere ale copilului, a părinților adoptivi și adoptanți, extrase, etc

Exemplu de dosar https://descopera.arhivelenationale.ro/cota/?cid=8946024

[Andrei Cucuruz]

Da, văd că sunt detalii despre acest lucru în codul civil :

"Articolul 321
În terminu de o luna de la data otarirei tribunalului, acesta otarire va fi supusă, dupe cererea partei celei mai staruitore, curţi de apelu, cari va urma în acelaşi timpul ca şi tribunalulu de prima instanţa, şi va pronunţa printr'unu procesu verbale nemotivatu:
"Otarirea e confirmată, sau otarirera e reformata. Prin urmare se incuviinteza sau nu se incuviinteza adoptiunea.

[...]
Articolul 323
În cele trei luni după darea otarirei, adoptiunea se va înscrie, dupe cererea uneia sau a alteia din părţi, în registrulu acteloru civili alu locului unde 'şi va ave domiciliulu adoptatorulu.
Acesta înscriere se va face după o copia legalisata a otarirei curţii apelative; şi adoptiunea va rămîne fără efectu, de n'a fostu înregistrată în aretatulu terminu." (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/1)

___________

speculez că in dosarul de la tribunal există documente ce au constituit baza deciziei, certificate de naștere ale copilului, a părinților adoptivi și adoptanți, extrase, etc

Așa ceva ar fi excepțional pentru cazul meu însă am îndoieli cu privire la păstrarea acestor dosare. Ai găsit vreo referință cu actele necesare în cazul adopțiilor de la sfârșitul sec. 19, începutul lui 20?

@stratocaster Ai cumva un exemplu din sursa pentru care ai încărcat înregistrări în baza de date (https://genealogica.ro/surse/25-registre-de-adoptii-moldova-si-tara-romaneasca)?

[Andrei Jipa]

Transcrierea aceea este numai după datele din inventarul fondului din păcate. Fiecare dosar de adopție constituie un dosar care se contorizează la limita de 10 dosare pe zi la sala de studiu Buzău, deci nu am avut posibilitatea de a vedea dosarele în sine.

Dosarul de interes pentru mine, al adopției străbunicii, este din 1942. Fiind mai recent de 90 de ani, nu l-am primit la sală și a trebuit să fac o cerere prin serviciul de relații cu publicul. Săptămâna trecută am primit notificarea că s-au găsit 13 pagini și am efectuat plata. Aștept acum să primesc și fotocopiile.

Din răspuns, dosarul ar conține:
- cerere de adopție
- act de adopție
- proces verbal al adopției
- act de căsătorie al părinților adoptivi
- act de naștere al tatălui
- act de notorietate publică referitor la nașterea mamei
- act de naștere al copilului
- certificat care atestă că părinții adoptivi nu au copii
- certificat de naționalitate
- adresă notarială

Eu știu cu siguranță că mama biologică și cea adoptivă erau surori de tată. Sunt și eu curios dacă legătura este menționată în dosar.

Când primesc copiile, revin cu detalii. 

[Andrei Cucuruz]

Super. Mulțumesc mult pentru detalii. Sper să găsesc și eu ceva. La Neamț în inventare văd doar fondul Tribunalului, nu avem fondul Judecătoriei. Dacă e să găsesc ceva cred că la Tribunal va fi.

Eu știu cu siguranță că mama biologică și cea adoptivă erau surori de tată

Asta este și speranța mea în cazul meu, că există un soi de relație de rudenie acolo.

Fiecare dosar de adopție constituie un dosar care se contorizează la limita de 10 dosare pe zi la sala de studiu Buzău

Cred că poți cere 15 dosare conform regulamentului sălii de studiu.

[Andrei Jipa]

Am primit copiile după dosarul din 1942 și pot confirma acum conținutul, scris integral de mână. Fac și aici un rezumat, în cazul în care poate va fi folositor și altora:

1. Cerere de adopție

Adresată judecătorului ocolului rural Pătârlagele
Menționează numele minorei
Semnată de părinții adoptivi și mama biologică + amprente
Ștampilată, datată și timbrată cu data primirii și ștampilată de avocat.

2. Procesul verbal al adopției
Menționează data, numele adoptorilor, al mamei biologice și al avocatului cu domiciliile lor și numele și data nașterii minorei adoptate. Sunt înșiruite cele șapte acte care compun dosarul.
Se constată îndeplinirea formelor și se dispune adopția minorei, schimbarea numelui și înscrierea adopției în registrul comunei.
Semnat de grefier.

3. Copie după actul de căsătorie al părinților adoptivi

4. Copie după actul de naștere al tatălui adoptiv

5. Act de notorietate publică referitor la nașterea mamei
Scris de primarul comunei care certifică anul nașterii mamei ca fiind 1885, menționând că actul nașterii este omis din actele stării civile. În realitate, actul există, în registrul din 1886.

6. Copie după actul de naștere al copilei adoptate

7. Certificat de bună moralitate
Scris de primarul comunei, care certifică faptul că părinții adoptivi nu au copii și sunt de "bună moralitate, având bune purtări în comună".

8. Certificat de naționalitate
Scris de primarul comunei, care certifică etnia și naționalitatea română a adoptorilor.

9. Adresă notarială
Către judecător, în care se confirmă transcrierea adopției în registrul de adopții al comunei.

10. Actul de adopție
Menționează numele părinților adoptivi, starea civilă, domiciliul, faptul că nu au urmași; numele adoptatei și al mamei naturale și domiciliul lor. Adoptorii declară că minora se va bucura de toate drepturile conferite de lege. Mama biologică își dă consimțământul pentru adopție.
Actul este datat, semnat de părinți cu amprentele lor, scris și ștampilat de avocat.

Numele părinților sunt de forma Prenume – Numele tatălui –¸Numele bunicului – Numele de familie. Deci se poate deduce din numele mamelor că sunt surori. Dar nu este nicio mențiune explicită, și nu reiese de nicăieri că ar avea mame diferite. Cu toate acestea, pentru mine informațiile din acest dosar au fost extrem de valoroase.

Sper să fie de folos și la tine!

[Andrei Jipa]

Cred că poți cere 15 dosare conform regulamentului sălii de studiu.

Așa este, dar am avut de văzut și planuri de la împroprietăriri și limita s-a redus la 10. Dar de obicei se permit 15 într-adevăr, chiar au îngăduință și pentru mai multe uneori. Dar și cu 15 dosare pe zi am atât de multe dosare pe care vreau să le văd, încât orice dosar e foarte prețios.   

[Andrei Cucuruz]

Ca o rezoluție acestei postări, atașez răspunsul de la SJAN Neamț.

Dosarul adopției este trecut în inventarele tribunalului de la Neamț dar nici dosarul și nici sentința nu au fost identificate în depozit. Iar la judecătoria Buhuși, unde ar fi fost posibil să fie întoarse aceste documente, aparent nu se păstrează dosare de adopție decât începând cu 1911. Trist, într-adevăr. Atât de aproape și, totuși, atât de departe. Mai am probabil doar pista în care informațiile oferite telefonic de la Bacău sunt posibil eronate (e.g. inventar neverificat, verificat pe sărite, etc.)

[Andrei Jipa]

Îmi pare tare rău. Dar cred că merită să mai faci verificări.

Dacă îmi permiți, că să înțeleg: în solicitare ai specificat numele și anul adopției sau numărul dosarului citat în registrul stării civile? Iar ei au identificat dosarul în inventar, dar în depozit nu l-au găsit?

[Andrei Cucuruz]

Da, am specificat toate detaliile extrase din actul de stare civilă postat mai sus. Răspunsul a fost cel de mai sus. Au identificat acest dosar în inventarul fondului (și, precum Toma necredinciosul, am verificat și eu ulterior la sală) dar nu au reușit să identifice dosarul propriu-zis în depozit.

[Andrei Cucuruz]

Chestiunea care mă intrigă cel mai mult e faptul că nu reușesc să găsesc o relație între mama biologică a lui Ion (Elena Curuți) și familia adoptivă (Bîtlan), adică contextul în care acesta a fost adoptat.

Inițial crezusem că această Elena Curuți (n. 1834) trebuie să fi fost sora adoptatorului (Ion P. Bîtlan, n. 1832) dar am aflat între timp că ea defapt nu are legături (cel puțin aparente) cu satul în care a fost adoptat copilul. Aș putea eventual verifica dacă Smaranda, mama adoptivă, poate fi în relație cu Elena dar asta este mai dificil - ar trebui să găsesc căsătoria din anii 1850.

Ce alte circumstanțe vedeți posibile pentru adopție, în afară de posibila relație biologică dintre mamă și familia adoptivă?

[abmunteanu]

Varianta cea mai logică, dacă se exclude înrudirea cu mama copilului, ar fi că unul dintre părinții adoptivi era fratele/sora tatălui copilului. Distanța dintre Rediu, unde s-a născut Ion Curuți, și Săvinești, de unde erau părinții adoptivi, este de doar 12 km. Rediu e foarte aproape de "granița" cu județul Bacău, de unde cred eu că e originar haplogrupul Y.

Dacă Ion Bîtlan era fratele tatălui copilului, atunci ar trebui să existe bărbați Bîtlan cu același haplogrup Y între potrivirile autozomale. Dacă Smaranda Bîtlan era sora tatălui copilului, atunci evident trebuie găsit numele ei de fată și văzut dacă există potriviri cu numele ăsta și care este haplogrupul lor Y. Fiind vorba de un haplogrup Y rar, este bun și un haplogrup intermediar dat de FTDNA, dar nu prin transfer autozomal, ci prin test Family Finder.

Un lucru mai puțin cunoscut, dar care trebuie luat în calcul mereu, este faptul că în trecut existau la țară destule cupluri care trăiau împreună fără să se căsătorească. Copiii erau de cele mai multe ori recunoscuți de tată, care se ducea la primărie ca să-i declare și să fie trecuți cu numele lui de familie. Dar alteori, din cine știe ce motive, tatăl nu mergea cu copilul la primărie, ci acesta era declarat de mama lui și primea numele de familie al mamei. Termenul de "copil natural" nu indica deci automat faptul că tatăl era absent, ci doar faptul că tatăl nu era căsătorit cu mama copilului și nu-i păsa dacă copilul îi poartă numele de familie sau nu.

E deci posibil ca Elena Curuți, rămasă văduvă sau fiind despărțită de soțul ei, a trăit apoi în concubinaj cu tatăl lui Ion. Poate că Smaranda Bîtlan era din Rediu și era mătușa lui Ion, pe care l-a adoptat pentru ca acesta să devină moștenitorul ei.

[Andrei Cucuruz]

Am luat în calcul și o eventuală legătură a familiei adoptive cu tatăl biologic dar asta este foarte dificil de probat.

Am să dau și câteva informații de context, chiar și numai pentru clarificarea personală a situației în cauză (o să fie ceva mai lung).
________________
Primul document în care apare Ion Curuți (n. 1871) este actul de căsătorie din 1894, comuna Calu-Iapa, satul Săvinești. Din acest act am dedus următoarele:
- era născut în comuna Rădiu (=Rediu) însă nașterea este probată printr-un proces verbal cu 5 martori eliberat de primăria comunei Rădiu semnalând că este foarte probabil ca un act de naștere civil să lipsească;
- era fiul natural al Ilenei Curuți, de profesie casnică, domiciliată în această comună (=Calu-Iapa);
- Ileana Curuți pare să fie prezentă, semnând actul prin punere de deget.
- Ion P. Bâtlan (n. 1834) se află printre martorii din partea soțului; toți martorii sunt prezenți în calitate de "rude ale soților".

---- Documente ulterioare ----

Există apoi câteva documente ulterioare care întăresc această legătură cu familia Bâtlan (care exista înainte de adopția oficială din 1902). La nașterea primului copil al lui Ion Curuți (1894) apar ca martori Ion Petrea Bâtlan (n. 1834) și Neculai Petrea Bâtlan (n. 1850), menționați ca rude ale tatălui copilului.

În perioada martie-mai 1902 se demarează și se finalizează adopția lui Ion al Ilenei Curuți de către soții Ion Petrea Bâtlan și Smaranda Bâtlan din Săvinești. Adopția este cu atât mai interesantă cu cât Ion era deja adult, având aproximativ 31 de ani. La doar două luni după oficializarea adopției, în iulie 1902, moare Ion Petrea Bâtlan, în casa sa din Săvinești, iar printre martori se află și Ion Curuți.

Cronologia sugerează că adopția a servit mai degrabă unui scop concret și urgent și anume formalizarea situației juridice a lui Ion în raport cu familia Bâtlan, probabil în contextul apropierii morții lui Ion Petrea Bâtlan (probabil în legătură cu moștenirea, continuitatea și recunoașterea legală a unei relații deja existente).

În același timp, numele Bâtlan nu pare să fie preluat efectiv de Ion sau de copiii săi. Copiii lui Ion din prima căsătorie, născuți între 1894 și 1906, apar consecvent cu forme ale numelui Curuț: Curuț, Curuți, Curutz. Într-o matricolă școlară din 1907-1908, fiul Neculai apare cu forma Curuz, iar în 1910-1911 apare, pentru prima dată, forma Cucuruz. M-am gândit că este posibil ca numele Curuz/Cucuruz să fie o formă paronimică a lui Curuț dată de învățător.

Prima soție a lui Ion moare în 1914, fiind menționată ca "soția lui Ion Cucuruz". În schimb, la recăsătoria lui Ion din 1915, acesta reapare cu forma veche, Ion Curuț, actul reiterând că era născut în comuna Rădiu și că era fiul nelegitim al Ilenei Curuți, care la acel moment este declarată decedată.
_____

Pornind de la aceste informații, am încercat, încă de acum câțiva ani, să identific documentar pe mama lui Ion: Ileana/Elena Curuți. Din actele cunoscute rezulta că ea trebuia să fi murit între 1894 și 1915, că în 1894 era casnică cu domiciliul în comuna Calu-Iapa și că putea avea o anumită legătură fie cu Rădiu, unde se născuse Ion, fie cu Săvinești, unde acesta ajunge ulterior în relație cu familia Bâtlan.

Inițial am luat în calcul și ipoteza că Ileana Curuți ar fi putut fi rudă apropiată cu Ion Petrea Bâtlan, poate chiar soră, mai ales că vârstele lor păreau apropiate. Această ipoteză ar fi explicat destul de simplu adopția.

Este de înțeles că am început să demarez o cercetare sistematică care a ținut să verifice actele de naștere din perioada nașterii lui Ion Curuț, luând un interval conservator (1868-1874) atât pentru comuna Rădiu cât și pentru Calu-Iapa (unde era inclus Săvinești). De asemenea, au fost cercetate și actele de deces din perioada 1894-1915 de la Roznov (Săvinești fusese prins la com. Roznov în această perioadă), luând în calcul ipoteza cea mai conservatoare - aceea să mă axez doar pe prenume pentru a nu rata o potențială înregistrare care putea să facă referire la persoana mea de interes, fie și fără numele Curuț. După nenumărate sesiuni de cercetare, nu am obținut nici un rezultat concret - nu reușisem să identific nici un act de interes.

Situația s-a schimbat odată cu apariția transcrierilor disponibile prin proiectul eANR pentru județul Neamț. Descărcând și verificând fișierele IDX, am reușit să identific rapid câteva acte care păreau legate de această familie:

- actul de deces al Elenei Curuți, 1907, orașul Piatra-Neamț (https://genealogica.ro/inregistrare/wZbR4GkxEP);
- actul de căsătorie al lui Toader Curuț, 1895, orașul Piatra-Neamț (https://genealogica.ro/inregistrare/Y4gZJrmXgo)
- alte mențiuni Curuț/Curuți în zona Piatra-Neamț și Pângărați.

Analiza acestor acte, împreună cu alte înregistrări de stare civilă, a confirmat că este vorba despre aceeași Elena/Ileana Curuți, mama lui Ion, domiciliat în orașul Piatra Neamț. La decesul din 1907, ea este declarată văduvă, iar martor este fiul ei, Gheorghe Curuț (cojocar), născut aproximativ în 1859-1860.

Din documentele identificate rezultă că Elena/Ileana a mai avut cel puțin doi copii, pe lângă Ion (ambii meșteri cojocari):

- Gheorghe Curuț, născut aproximativ în 1859-1860 în Piatra-Neamț, fiul lui Costache Curuț și al Ilenei;
- Toader Curuț/Curutz, născut în 1870 în Piatra-Neamț, fiu natural al Ilenei, născută Ioan Curuț.

Destul de contrariat de informațiile cu privire la nume: numele Curuț părea atribuit uneori mamei (în actul de naștere din 1870), alteori tatălui Costache (în actul de căsătorie din 1884 al lui Gheorghe) - dovezile erau, totuși, destul de convingătoare cu privire la identitatea Elenei.

Având confirmarea că Elena trăia în Piatra-Neamț, am luat la puricat actele parohiale de pe la bisericile orașului. După multe vizite la arhivele din Piatra, am identificat în cele din urmă căsătoria, sărbătorind cu câteva piruete în jurul laptopului .

parohia sf. Trei Ierarhi, Piatra Neamț, anul 1854 - se căsătorește Costache sin Iordache Cojocariu (cojocar) din acest popor (sf. Treime, Piatra-Neamț) cu Ileana săn Ioan Curuțu din sat Cârligi (defapt cotuna Dușești), lucrătoare de pământ.

Acest act este foarte important căci stabilește faptul că numele Curuț era numele de fată al Ilenei și îi stabilește locul nașterii și originea la Cârligi, cotuna Dușești, într-o familie de răzeși ruptași care își vând ultimele bucăți de pământ în anii 1835-1840 postelnicului Petrache Rosetti și probabil se mută la oraș (de altfel era singura familia cu acest nume din tot județul, identificată încă de la transcrierea catagrafiilor de la 1820-1831 pentru Dușești). Prin urmare, actele ulterioare în care tatăl apare ca "Costache Curuți" par să fie simplificări sau erori ale ofițerilor de stare civilă, care au proiectat asupra tatălui (decedat) numele sub care era cunoscută familia în documentele mai târzii.

Din păcate, destul de ciudat, pentru moment, nu am reușit să identific alte acte de interes după căsătoria din 1854 la aceeași parohie sau la altele din oraș (însă nu le-am parcurs pe toate). Cercetarea este în curs...
_____

Legătura cu Rădiu rămâne încă neclară. Toader, tot copil natural, se naște sigur la Piatra-Neamț în 1870 (există act de naștere). Este posibil ca Ion să se fi născut anul viitor la Rediu în timpul unei șederi temporare a mamei, poate datorită unei relații pasagere, printr-o deplasare legată de muncă sau printr-o legătură familială încă neidentificată.

[Andrei Jipa]

Foarte frumoasă cercetarea! și interesant și parcursul numelui Curuț --> Cucuruz. Mă bucur să descopăr și că indexarea făcută de Arhivele Naționale, cu toate defectele ei, poate să și ajute uneori la rezolvarea unor probleme altfel complicat de abordat!

- era născut în comuna Rădiu (=Rediu) însă nașterea este probată printr-un proces verbal cu 5 martori eliberat de primăria comunei Rădiu semnalând că este foarte probabil ca un act de naștere civil să lipsească;

Ai verificat cumva totuși starea civilă din Rediu? Am menționat aici o situație foarte similară în care în dosarul de adopție, actul de naștere al mamei este substituit de declarația primarului care afirmă că actul de naștere lipsește. Cu toate acestea, actul există, dar în registrul pentru anul următor celui declarat. Dată fiind nașterea lui Toader la 1870, nu m-ar mira să fie de fapt vorba de un caz similar, în care Ioan să fie de fapt născut un an sau doi mai târziu. În ce lună este născut Toader?

[Andrei Cucuruz]

Foarte frumoasă cercetarea! și interesant și parcursul numelui Curuț --> Cucuruz. Mă bucur să descopăr și că indexarea făcută de Arhivele Naționale, cu toate defectele ei, poate să și ajute uneori la rezolvarea unor probleme altfel complicat de abordat!

Mulțumesc. Da, transcrierile sistematice, fie și parțiale, cu greșeli, etc., vor fi întotdeauna folositoare.

Ai verificat cumva totuși starea civilă din Rediu?

Da, am verificat intervalul 1868-1874 dar într-un moment în care aveam mai puțină experiență (nu am fotografiat registrele pentru verificare ulterioară) și, mai important, într-o moment în care nu aveam acces la informații de context, precum domiciliul din oraș, numele primului soț, etc. Deci asta e o pistă pe care doresc să o reiau după ce finalizez analiza actelor parohiale din oraș în mod integral (1845-1865) pentru toate parohiile.

Am menționat aici o situație foarte similară în care în dosarul de adopție, actul de naștere al mamei este substituit de declarația primarului care afirmă că actul de naștere lipsește. Dată fiind nașterea lui Toader la 1870, nu m-ar mira să fie de fapt vorba de un caz similar, în care Ioan să fie de fapt născut un an sau doi mai târziu. În ce lună este născut Toader?

Da, am citit postarea despre capcane. Și aici cred că e posibil să fie o situație întortocheată, de aceea încerc să nu trag concluzii decât acolo unde lucrurile sunt foarte clare. De pildă, se poate pune întrebarea de ce Gheorghe (n. 1859-1860), care conform actului de căsătorie din 1884, era fiul lui Costache, nu poartă numele acestuia (Cojocariu)? O moarte a tatălui foarte timpurie, imediat după 1860, să fi fost cauza păstrării numelui mamei? Posibil ca Elena să se fi recăsătorit prin anii 1860, etc. Multe dintre chestiunile acestea cred că vor fi dezlegate doar după indexarea întregului fond de stare civilă și registre parohiale pentru Piatra.

Toader a fost născut spre finele lunii februarie. Ion Curuț apare destul de consecvent în acte ca fiind născut în intervalul 1871-1872. La Piatra Neamț încă nu am verificat intervalul acesta de după 1870 pentru născuți. Am verificat doar opisele de născuți de la 1865-1870, în speranța că o să dau de un posibil frate al lui Ion care să-mi restrângă fereastra de căutare pentru decesul soțului Elenei (Costache).