- Bun venit pe Forum genealogica.ro.
Mesaje Recente
#21
Paleografie (descifrarea și transcrierea textelor vechi) / Re: Nume, mitrică botezați, Ch...
Ultimul mesaj de Andrei Jipa - Mai 22, 2026, 06:58 AMAcest nume apare în mitricile Chiojdene de patru ori și a fost un mister pentru mine până acum. Cele patru apariții au fost insuficiente pentru a identifica dacă e vorba de un supranume alternativ sau de o familie aflată efemer în localitate.
În caz că cineva se va mai lovi de această chestiune, re-activez această discuție pentru că am descopreit recent că este vorba de un supranume primit de Stanciu Micu Roșu, născut pe la 1735. Micu Roșu este moșul Miculeștilor, una dintre cetele proeminente de moșneni chiojdeni.
Elucidarea vine dintr-un zapis de la 1825, semnat olograf de un anume Gheorghe sin Rad(u) Miculescu, nepotul lui Stanciu Micu Roșu:
Pe verso, apare un rezumat al zapisului scris de un hotarnic în 1841:
Din ce am observat până acum, supranumele Teleaură a fost asumat, dar folosit numai ocazional până pe la 1850 de trei generații de Miculești din ramura lui Stanciu, după care a fost abandonat, urmașii revenind la numele de Micu.
În caz că cineva se va mai lovi de această chestiune, re-activez această discuție pentru că am descopreit recent că este vorba de un supranume primit de Stanciu Micu Roșu, născut pe la 1735. Micu Roșu este moșul Miculeștilor, una dintre cetele proeminente de moșneni chiojdeni.
Elucidarea vine dintr-un zapis de la 1825, semnat olograf de un anume Gheorghe sin Rad(u) Miculescu, nepotul lui Stanciu Micu Roșu:
Pe verso, apare un rezumat al zapisului scris de un hotarnic în 1841:
CitatZapis(ul) lui Gheorghe Teleaură de vănzarea la un stă(n)j(en) din Hotar(ul) Brădet:
Din ce am observat până acum, supranumele Teleaură a fost asumat, dar folosit numai ocazional până pe la 1850 de trei generații de Miculești din ramura lui Stanciu, după care a fost abandonat, urmașii revenind la numele de Micu.
#22
Generalități / Re: Descendent direct din Miro...
Ultimul mesaj de abmunteanu - Mai 21, 2026, 10:06 PMSe pare că la noi există o înțelegere diferită a genealogiei, care la ora actuală implică neapărat și cercetarea genetică. Articolul despre genealogie de pe Wikipedia nu pomenește nici măcar o singură dată cuvîntul "genetică".
================
Genealogia (din greacă: γενεαλογία, din γένος genos - rasă, familie; λόγος logos - cuvânt, învățătură, știință) este una dintre cele mai vechi, dar și printre cele mai importante, științe auxiliare ale istoriei având drept scop studiul nașterii și evoluția famiililor, înrudirile care se stabilesc între persoanele unei epoci, evoluția acestor înrudiri în timp, precum și rolul pe care aceste înrudiri îl joacă în desfășurarea evenimentelor istorice. Genealogiile sunt înșiruiri sistematice ale membrilor unei familii, făcute pentru a stabili originea și gradul lor de rudenie.
Metodele de cercetare ale genealogiei sunt cele analitice, prin care se stabilește tabla ascendenților și cele sintetice, prin care se stabilește tabla descendenților. Uneltele genealogiei sunt, în special, registrele de stare civilă, registrele parohiale, testamente, pomelnice, acte de înnobilare sau de punere în posesie, acte judecătorești, registre de ranguri nobiliare, foi de zestre, inscripții funerare, pisanii etc.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Genealogie
================
A se compara cu articolul în Engleză, unde cuvîntul "genetic" apare de mai multe ori. Există chiar și o secțiune numită "Genetic analysis" [Analiza genetică] care trimite și la articolul principal numit "Genetic genealogy" [Genealogie genetică]. Acest articol există în mai multe limbi Europene, dar nu și într-una care-i ușor de ghicit după cum decurge discuția de față.
================
Genealogy (from Ancient Greek γενεαλογία (genealogía) 'the making of a pedigree') is the study of families, family history, and the tracing of their lineages. Genealogists use oral interviews, historical records, genetic analysis, and other records to obtain information about a family and to demonstrate kinship and pedigrees of its members. The results are often displayed in charts or written as narratives. The field of family history is broader than genealogy, and covers not just lineage but also family and community history and biography.
https://en.wikipedia.org/wiki/Genealogy#Research_process
https://en.wikipedia.org/wiki/Genetic_genealogy
==============
Genealogia implică crearea unui arbore genealogic corect, fără greșeli. Un astfel de arbore poate include persoane neînrudite genetic, dar ele trebuie specificate ca atare. De exemplu MyHeritage permite adăugarea a trei seturi de părinți în arborele genealogic (genetici, adoptivi și de plasament [foster parents]).
O persoană adoptată își poate pune deci părinții și bunicii adoptivi în arborele propriu menționînd că nu-s părinții și bunicii genetici. Asta e de înțeles, din moment ce persoana respectivă a trăit în familia adoptivă la fel ca un copil genetic și are o legătură emoțională cu părinții și bunicii. Problema apare la strămoșii părinților și bunicilor adoptivi, pe care persoana respectivă nu i-a cunoscut și de care nu-i legată în nici un fel. A se compara cu strămoșii genetici, care chiar dacă nici ei nu au fost cunoscuți, sînt legați de persoana respectivă prin ADN. Este deci ridicol ca o persoană adoptată să-și treacă în arbore strămoși cu care n-are nici o legătură. Sigur că poate face un arbore detaliat al familiei adoptive, dar nu-și poate apropria niște strămoși îndepărtați de care nu-i legată deloc.
Nu trebuie uitat nici faptul că persoanele adoptate au avut cel mai mult de beneficiat de pe urma genealogiei genetice, în lipsa căreia ar fi fost uneori imposibil de aflat părinții genetici.
Există nenumărate cazuri în care un test ADN a desființat un arbore genealogic bine cercetat. Am contactat mai demult o femeie din SUA al cărei frate avea haplogrupul I-S14887, care-i haplogrupul intermediar dat de FTDNA celor care au haplogrupul precis I-FGC22061. Ea mi-a zis că a cercetat mulți ani prin metodele clasice ramura lor paternă, aparent de origine Olandezo-Britanică, pentru ca să descopere ulterior, după apariția testelor genetice, că fratele ei era frate numai după mamă. Deci cercetarea a fost inutilă din punctul ei de vedere, mai ales că fiii fratelui nu-s interesați deloc de genealogie și au refuzat să facă testul Big Y, care ar fi permis avansarea cercetării pe continentul european, pista documentară oprindu-se în SUA.
Un arbore genealogic făcut cu metodele genealogiei clasice (tradiționale), poate avea un grad mare de probabilitate, dar certitudinea e adusă doar de metodele genealogiei genetice.
Mircea Dragomir poate arăta prin actele pe care le-a descoperit faptul că se înrudește cu Miron Costin prin familia Czerkawski din Bucovina. Dar pentru a fi sigur de asta, el trebuie să demonstreze că se înrudește genetic cu descendenții contemporani ai acelei familii. Actele și pozele sînt bune pentru a arăta o anumită ascendență genealogică, dar testele ADN sînt cele care confirmă această ascendență, cele care o fac din probabilă, certă. Și asta se aplică și la înrudirea prin femei, unde se poate folosi ADN-ul mitocondrial așa cum se folosește ADN-ul Y la înrudirea prin bărbați.
Cazul lui Mircea Dragomir poate părea singular, ieșit din comun și demn de a fi prezentat la institutul de genealogie și la televizor. Însă asta doar din cauză că la noi genetica genealogică nu-i dezvoltată, iar interesul pentru ea din partea istoricilor profesioniști e aproape nul, ceea ce explică lipsa testelor ADN ale rămășițelor personalităților istorice.
În fapt e foarte posibil ca Miron Costin să fie înrudit genetic cu multe persoane contemporane care trăiesc în județul Neamț sau în cele învecinate. Dar asta se va putea afla doar dacă rămășițele lui, care se află la Iași, vor fi supuse unui test ADN.
===================
Biserica ,,Duminica Tuturor Sfinților" este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Miron Costin, comuna Trifești. [...] Monumentul a folosit ca necropolă mai multor familii boiereşti şi în afara mormintelor ctitoriceşti se află aici şi piatra de mormânt pusă de hatmanul Velicico în 1685 pentru fratele său Vasile Costin. Biserica a adăpostit și trupul marelui cărturar Miron Costin, decapitat la Roman din porunca domnitorului Constantin Cantemir, unde a rămas până în anul 1886 când osemintele au fost strămutate la Iași.
https://monumenteneamt.ro/biserica-duminica-tuturor-sfintilor
Fotografia surprinde statuia lui Miron Costin [din Iași] în anii '40. Puțini își mai amintesc astăzi că, încă din 1888, sub acest monument se află chiar osemintele cronicarului, aduse din mormântul familiei Costin de la Brănișteni [comuna Trifești, Neamț].
Grupul Facebook "Iașii de odinioară în presa vremii"
https://www.facebook.com/profile.php?id=100090139830777 (mesajul din 15.11.2025)
===================
În ce privește tribul Drobnjak, evident că cele trei cărți scrise în secolul 20 își păstrează în bună măsură valoarea, în special în ce privește etnografia și istoria mai recentă. Dar istoria tribului menționată în ele nu conține acest element major aflat la baza originii tribului, și anume înlocuirea haplogrupului balcanic al fondatorului tribului cu un haplogrup Scandinav. După părerea mea tribul Drobnjak e originar din Transilvania, unde se numea Dobroneagu, la fel ca toponimul Dobroneagu din zona Făgărașului. În mod foarte probabil tribul n-a plecat din Transilvania cu haplogrupul Scandinav, ci l-a primit după ce a migrat în Balcanii de Vest de la un Normand care s-a stabilit pe coasta Adriaticii. Orice carte publicată acum despre istoria tribului Drobnjak trebuie să explice cum s-a întîmplat că în Balcani un haplogrup Y nebalcanic a înlocuit un haplogrup balcanic în cadrul unui trib mare. Iar acest haplogrup nebalcanic e asociat cu tribul Drobnjak cel puțin din anii 1400, fiind confirmat la cneazul Nikola Rašković Drobnjak, care a trăit pe la 1450. Deci această mică informație adusă de genealogia genetică după anul 2010 a făcut ca ipotezele existente pînă atunci despre originea tribului să nu mai fie considerate ca adevărate doar prin faptul că au fost transmise prin tradiția orală a tribului.
Este cunoscut și cazul clanului MacDonald, unul din cele mai mari clanuri (triburi) Scoțiene. Tradiția orală era că fondatorul clanului era de origine Celtică și a luptat cu succes contra Vikingilor care voiau să cucerească Scoția. Însă în 2005 s-a descoperit că haplogrupul Y al tribului este de fapt o ramură Scandinavă a lui R1a. Evident că asta a dat peste cap istoria despre originea tribului, care acum trebuie să ia în calcul această mică, dar importantă, informație genealogică. E foarte probabil că fondatorul clanului MacDonald sau urmașul la conducere al fondatorului a fost un Viking care a trecut de partea Celților Scoțieni și a organizat lupta contra foștilor lui camarazi în schimbul stăpînirii unei părți din Scoția, așa cum Rollo a trecut de partea Francilor contra Vikingilor și a primit Normandia (nord-estul Franței) în stăpînire. Arborele descendenților clanului MacDonald a fost corectat deci în 2005 prin metodele genealogiei genetice.
După părerea mea genealogia nu trebuie confundată cu istoria comunităților omenești, care e studiată de istoria propriu-zisă, de antropologie, etnografie și sociologie. Genealogia trebuie să se concentreze pe alcătuirea arborilor genealogici corecți ai familiilor și asta se poate face în ziua de azi doar cu ajutorul genealogiei genetice, care confirmă sau nu ce este scris în acte, arătat în poze sau transmis oral din generație în generație.
La Sîrbi organizarea tribală a societății a durat mult mai mult decît la alte popoare Europene, cu excepția Albanezilor. Triburile se păstrează într-un fel chiar și în ziua de azi sub forma "sfîntului protector" [slava], un sfînt ortodox ales de fiecare trib atunci cînd s-a constituit și care s-a transmis ulterior la toate familiile descendente din tribul respectiv. Testele genetice au confirmat în bună măsură apartenența familiilor contemporane la un trib sau altul, conform și cu tradiția religioasă familială, dar există în permanență Sîrbi care descoperă că de fapt familia lor nu face parte dintre cele care descind din tribul cunoscut prin tradiția familială, ci din altul.
Genealogia genetică corectează poveștile familiale transmise oral sau prin documente și permite avansarea cercetării chiar și în lipsa documentelor.
================
Genealogia (din greacă: γενεαλογία, din γένος genos - rasă, familie; λόγος logos - cuvânt, învățătură, știință) este una dintre cele mai vechi, dar și printre cele mai importante, științe auxiliare ale istoriei având drept scop studiul nașterii și evoluția famiililor, înrudirile care se stabilesc între persoanele unei epoci, evoluția acestor înrudiri în timp, precum și rolul pe care aceste înrudiri îl joacă în desfășurarea evenimentelor istorice. Genealogiile sunt înșiruiri sistematice ale membrilor unei familii, făcute pentru a stabili originea și gradul lor de rudenie.
Metodele de cercetare ale genealogiei sunt cele analitice, prin care se stabilește tabla ascendenților și cele sintetice, prin care se stabilește tabla descendenților. Uneltele genealogiei sunt, în special, registrele de stare civilă, registrele parohiale, testamente, pomelnice, acte de înnobilare sau de punere în posesie, acte judecătorești, registre de ranguri nobiliare, foi de zestre, inscripții funerare, pisanii etc.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Genealogie
================
A se compara cu articolul în Engleză, unde cuvîntul "genetic" apare de mai multe ori. Există chiar și o secțiune numită "Genetic analysis" [Analiza genetică] care trimite și la articolul principal numit "Genetic genealogy" [Genealogie genetică]. Acest articol există în mai multe limbi Europene, dar nu și într-una care-i ușor de ghicit după cum decurge discuția de față.
================
Genealogy (from Ancient Greek γενεαλογία (genealogía) 'the making of a pedigree') is the study of families, family history, and the tracing of their lineages. Genealogists use oral interviews, historical records, genetic analysis, and other records to obtain information about a family and to demonstrate kinship and pedigrees of its members. The results are often displayed in charts or written as narratives. The field of family history is broader than genealogy, and covers not just lineage but also family and community history and biography.
https://en.wikipedia.org/wiki/Genealogy#Research_process
https://en.wikipedia.org/wiki/Genetic_genealogy
==============
Genealogia implică crearea unui arbore genealogic corect, fără greșeli. Un astfel de arbore poate include persoane neînrudite genetic, dar ele trebuie specificate ca atare. De exemplu MyHeritage permite adăugarea a trei seturi de părinți în arborele genealogic (genetici, adoptivi și de plasament [foster parents]).
O persoană adoptată își poate pune deci părinții și bunicii adoptivi în arborele propriu menționînd că nu-s părinții și bunicii genetici. Asta e de înțeles, din moment ce persoana respectivă a trăit în familia adoptivă la fel ca un copil genetic și are o legătură emoțională cu părinții și bunicii. Problema apare la strămoșii părinților și bunicilor adoptivi, pe care persoana respectivă nu i-a cunoscut și de care nu-i legată în nici un fel. A se compara cu strămoșii genetici, care chiar dacă nici ei nu au fost cunoscuți, sînt legați de persoana respectivă prin ADN. Este deci ridicol ca o persoană adoptată să-și treacă în arbore strămoși cu care n-are nici o legătură. Sigur că poate face un arbore detaliat al familiei adoptive, dar nu-și poate apropria niște strămoși îndepărtați de care nu-i legată deloc.
Nu trebuie uitat nici faptul că persoanele adoptate au avut cel mai mult de beneficiat de pe urma genealogiei genetice, în lipsa căreia ar fi fost uneori imposibil de aflat părinții genetici.
Există nenumărate cazuri în care un test ADN a desființat un arbore genealogic bine cercetat. Am contactat mai demult o femeie din SUA al cărei frate avea haplogrupul I-S14887, care-i haplogrupul intermediar dat de FTDNA celor care au haplogrupul precis I-FGC22061. Ea mi-a zis că a cercetat mulți ani prin metodele clasice ramura lor paternă, aparent de origine Olandezo-Britanică, pentru ca să descopere ulterior, după apariția testelor genetice, că fratele ei era frate numai după mamă. Deci cercetarea a fost inutilă din punctul ei de vedere, mai ales că fiii fratelui nu-s interesați deloc de genealogie și au refuzat să facă testul Big Y, care ar fi permis avansarea cercetării pe continentul european, pista documentară oprindu-se în SUA.
Un arbore genealogic făcut cu metodele genealogiei clasice (tradiționale), poate avea un grad mare de probabilitate, dar certitudinea e adusă doar de metodele genealogiei genetice.
Mircea Dragomir poate arăta prin actele pe care le-a descoperit faptul că se înrudește cu Miron Costin prin familia Czerkawski din Bucovina. Dar pentru a fi sigur de asta, el trebuie să demonstreze că se înrudește genetic cu descendenții contemporani ai acelei familii. Actele și pozele sînt bune pentru a arăta o anumită ascendență genealogică, dar testele ADN sînt cele care confirmă această ascendență, cele care o fac din probabilă, certă. Și asta se aplică și la înrudirea prin femei, unde se poate folosi ADN-ul mitocondrial așa cum se folosește ADN-ul Y la înrudirea prin bărbați.
Cazul lui Mircea Dragomir poate părea singular, ieșit din comun și demn de a fi prezentat la institutul de genealogie și la televizor. Însă asta doar din cauză că la noi genetica genealogică nu-i dezvoltată, iar interesul pentru ea din partea istoricilor profesioniști e aproape nul, ceea ce explică lipsa testelor ADN ale rămășițelor personalităților istorice.
În fapt e foarte posibil ca Miron Costin să fie înrudit genetic cu multe persoane contemporane care trăiesc în județul Neamț sau în cele învecinate. Dar asta se va putea afla doar dacă rămășițele lui, care se află la Iași, vor fi supuse unui test ADN.
===================
Biserica ,,Duminica Tuturor Sfinților" este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Miron Costin, comuna Trifești. [...] Monumentul a folosit ca necropolă mai multor familii boiereşti şi în afara mormintelor ctitoriceşti se află aici şi piatra de mormânt pusă de hatmanul Velicico în 1685 pentru fratele său Vasile Costin. Biserica a adăpostit și trupul marelui cărturar Miron Costin, decapitat la Roman din porunca domnitorului Constantin Cantemir, unde a rămas până în anul 1886 când osemintele au fost strămutate la Iași.
https://monumenteneamt.ro/biserica-duminica-tuturor-sfintilor
Fotografia surprinde statuia lui Miron Costin [din Iași] în anii '40. Puțini își mai amintesc astăzi că, încă din 1888, sub acest monument se află chiar osemintele cronicarului, aduse din mormântul familiei Costin de la Brănișteni [comuna Trifești, Neamț].
Grupul Facebook "Iașii de odinioară în presa vremii"
https://www.facebook.com/profile.php?id=100090139830777 (mesajul din 15.11.2025)
===================
În ce privește tribul Drobnjak, evident că cele trei cărți scrise în secolul 20 își păstrează în bună măsură valoarea, în special în ce privește etnografia și istoria mai recentă. Dar istoria tribului menționată în ele nu conține acest element major aflat la baza originii tribului, și anume înlocuirea haplogrupului balcanic al fondatorului tribului cu un haplogrup Scandinav. După părerea mea tribul Drobnjak e originar din Transilvania, unde se numea Dobroneagu, la fel ca toponimul Dobroneagu din zona Făgărașului. În mod foarte probabil tribul n-a plecat din Transilvania cu haplogrupul Scandinav, ci l-a primit după ce a migrat în Balcanii de Vest de la un Normand care s-a stabilit pe coasta Adriaticii. Orice carte publicată acum despre istoria tribului Drobnjak trebuie să explice cum s-a întîmplat că în Balcani un haplogrup Y nebalcanic a înlocuit un haplogrup balcanic în cadrul unui trib mare. Iar acest haplogrup nebalcanic e asociat cu tribul Drobnjak cel puțin din anii 1400, fiind confirmat la cneazul Nikola Rašković Drobnjak, care a trăit pe la 1450. Deci această mică informație adusă de genealogia genetică după anul 2010 a făcut ca ipotezele existente pînă atunci despre originea tribului să nu mai fie considerate ca adevărate doar prin faptul că au fost transmise prin tradiția orală a tribului.
Este cunoscut și cazul clanului MacDonald, unul din cele mai mari clanuri (triburi) Scoțiene. Tradiția orală era că fondatorul clanului era de origine Celtică și a luptat cu succes contra Vikingilor care voiau să cucerească Scoția. Însă în 2005 s-a descoperit că haplogrupul Y al tribului este de fapt o ramură Scandinavă a lui R1a. Evident că asta a dat peste cap istoria despre originea tribului, care acum trebuie să ia în calcul această mică, dar importantă, informație genealogică. E foarte probabil că fondatorul clanului MacDonald sau urmașul la conducere al fondatorului a fost un Viking care a trecut de partea Celților Scoțieni și a organizat lupta contra foștilor lui camarazi în schimbul stăpînirii unei părți din Scoția, așa cum Rollo a trecut de partea Francilor contra Vikingilor și a primit Normandia (nord-estul Franței) în stăpînire. Arborele descendenților clanului MacDonald a fost corectat deci în 2005 prin metodele genealogiei genetice.
După părerea mea genealogia nu trebuie confundată cu istoria comunităților omenești, care e studiată de istoria propriu-zisă, de antropologie, etnografie și sociologie. Genealogia trebuie să se concentreze pe alcătuirea arborilor genealogici corecți ai familiilor și asta se poate face în ziua de azi doar cu ajutorul genealogiei genetice, care confirmă sau nu ce este scris în acte, arătat în poze sau transmis oral din generație în generație.
La Sîrbi organizarea tribală a societății a durat mult mai mult decît la alte popoare Europene, cu excepția Albanezilor. Triburile se păstrează într-un fel chiar și în ziua de azi sub forma "sfîntului protector" [slava], un sfînt ortodox ales de fiecare trib atunci cînd s-a constituit și care s-a transmis ulterior la toate familiile descendente din tribul respectiv. Testele genetice au confirmat în bună măsură apartenența familiilor contemporane la un trib sau altul, conform și cu tradiția religioasă familială, dar există în permanență Sîrbi care descoperă că de fapt familia lor nu face parte dintre cele care descind din tribul cunoscut prin tradiția familială, ci din altul.
Genealogia genetică corectează poveștile familiale transmise oral sau prin documente și permite avansarea cercetării chiar și în lipsa documentelor.
#23
Generalități / Re: Ce suprafață avea un stânj...
Ultimul mesaj de bendorna - Mai 21, 2026, 06:53 PMAm descoperit video asta mai târziu. Dar foarte interesant.
Am făcut si eu chestii din astea in teren, si mai fac de fiecare data cand am ocazia. Cred ca-l putem numi geocaching istoric
Am mers pe urmele unei hotarnice din 1715 (din URICARUL)), apoi pe o harta ridicata in 1838 găsită la BAR care reconfirma elementele si le pune exact in teren, si am incercat sa identific toate elementele la fata locului. Chiar daca au trecut a 300 de ani, totuși am mai găsit câteva pietre si semne pe teren (santuri, movile). Pietrele cele rotunde, au ajuns la cimitir pe post de monument, izvorul mai exista si azi, spinii si vizuinele nu ... iar interesul băștinașilor deloc.
Am făcut si eu chestii din astea in teren, si mai fac de fiecare data cand am ocazia. Cred ca-l putem numi geocaching istoric
Am mers pe urmele unei hotarnice din 1715 (din URICARUL)), apoi pe o harta ridicata in 1838 găsită la BAR care reconfirma elementele si le pune exact in teren, si am incercat sa identific toate elementele la fata locului. Chiar daca au trecut a 300 de ani, totuși am mai găsit câteva pietre si semne pe teren (santuri, movile). Pietrele cele rotunde, au ajuns la cimitir pe post de monument, izvorul mai exista si azi, spinii si vizuinele nu ... iar interesul băștinașilor deloc.
#24
Generalități / Re: Descendent direct din Miro...
Ultimul mesaj de andreicucuruz - Mai 21, 2026, 01:31 PMMi-am amintit articolul pe care l-a prezentat în ședința de comunicări și anume Zoe Diaconescu - Descendenți mai puțin cunoscuți ai lui Miron Costin, publicat în 1998 în revista Arhiva Genealogica (il atașez și aici dar întreaga publicație este digitizată pe biblioteca-digitala.ro)
Dau citire la primele paragrafe, căci sunt relevante.
"Este o întreprindere temerară aceea de a aborda descendenţa marelui cronicar. după ce de aceasta s-au ocupat, în mod strălucit, istorici şi genealogişti consacraţi. Există, însă, în impunătorul arbore costinesc câteva ,,rămurele" care au rămas necercetate, pentru că nu prezentau nici un interes istoric, neputând scoate în evidenţă înrudiri ilustre cu vreo casă princiară sau măcar cu vreun mare dregător. Acesta este cazul urmaşilor prin femei ai lui Miron Costin al II-lea zis şi Mutenco ("fiindcă a fost mut din născare").
Curajul de a aborda, totuşi, această temă a avut ca suport şi îndemn cuvintele lui Sever Zotta, care cerea ca genealogia să fie democratizată, înlăturându-se prejudecata că familiile care nu au ieşit la ,,suprafaţa claselor sociale" nu merită nici o atentie. Asa sunt cei mai multi urmasi ai Costineștilor de care va fi vorba în cele ce urmează: modesti, neînsemnati, anonimi. Dar ei îsi trag totusi seva din rădăcinile măreţului arbore. [...]"
Mircea coboară, așadar, din acest fiu al cronicarului, Miron Costin (Mutenco), prin fiul Manole Costin și apoi, printr-un lung șir majoritar de femei.
descendenti-mai-putin-cunoscuti-ai-lui-miron-costin.pdf
Dau citire la primele paragrafe, căci sunt relevante.
"Este o întreprindere temerară aceea de a aborda descendenţa marelui cronicar. după ce de aceasta s-au ocupat, în mod strălucit, istorici şi genealogişti consacraţi. Există, însă, în impunătorul arbore costinesc câteva ,,rămurele" care au rămas necercetate, pentru că nu prezentau nici un interes istoric, neputând scoate în evidenţă înrudiri ilustre cu vreo casă princiară sau măcar cu vreun mare dregător. Acesta este cazul urmaşilor prin femei ai lui Miron Costin al II-lea zis şi Mutenco ("fiindcă a fost mut din născare").
Curajul de a aborda, totuşi, această temă a avut ca suport şi îndemn cuvintele lui Sever Zotta, care cerea ca genealogia să fie democratizată, înlăturându-se prejudecata că familiile care nu au ieşit la ,,suprafaţa claselor sociale" nu merită nici o atentie. Asa sunt cei mai multi urmasi ai Costineștilor de care va fi vorba în cele ce urmează: modesti, neînsemnati, anonimi. Dar ei îsi trag totusi seva din rădăcinile măreţului arbore. [...]"
Mircea coboară, așadar, din acest fiu al cronicarului, Miron Costin (Mutenco), prin fiul Manole Costin și apoi, printr-un lung șir majoritar de femei.
descendenti-mai-putin-cunoscuti-ai-lui-miron-costin.pdf
#25
Generalități / Re: Descendent direct din Miro...
Ultimul mesaj de Andredass - Mai 21, 2026, 12:47 PMAm văzut interviul de pe TVR și este super interesant. Mulțumim lui @andreicucuruz pentru că a dat share cercetării lui Mircea.
Ceea ce este de reținut este că, din câte am înțeles, descendența din cronicarul moldovean se face prin familia Czerkawski - etnici polonezi și romano-catolici din Bucovina. Acest lucru scoate la iveală, după părerea mea, două aspecte fundamentale: cât de importantă este cercetarea documentară și genealogică pentru reconstruirea identității sociale și lingvistico-culturale a strămoșilor noștri. Și cât de neașteptată este istoria: un român din secolul XXI este descendent al acestui cronicar moldovean printr-o familie de tradiție poloneză.
Testele genetice ne pot ajută - însă, din cauza numărului încă redus de persoane testate, momentan insuficient - să creăm legături între persoane, dar în concret nu ne spun aproape nimic, decât într-un sens foarte vag. Tot ceea ce ține de istorie și de realitatea socială de zi cu zi rămâne tăcut: cum familiile și-au menținut, pierdut sau îmbunătățit statutul social și economic, ce religie aveau, ce limbă vorbeau, în ce context istoric au trăit (Moldova, Imperiul Rus, Austro-Ungaria), ce vecini aveau, în ce comunități trăiau.
Toate aceste lucruri ne fac să înțelegem cât de fundamentală este cercetarea documentară și cum povești precum cea a lui Mircea sunt esențiale pentru a afla, în mod real, cu nume și prenume, nu doar cu procente, cine au fost cu adevărat strămoșii noștri.
În concluzie, genetica rămâne un simplu instrument (rece, dacă vrem să spunem așa) și cred că este important să ne amintim acest lucru, fără să fetișizăm procentele. Fără studiul atent al surselor documentare, povestea lui Mircea nu ar fi putut fi reconstituită atât de precis și, în același timp, atât de uman, adică ca o istorie trăită, făcută și transmisă de oameni.
Ceea ce este de reținut este că, din câte am înțeles, descendența din cronicarul moldovean se face prin familia Czerkawski - etnici polonezi și romano-catolici din Bucovina. Acest lucru scoate la iveală, după părerea mea, două aspecte fundamentale: cât de importantă este cercetarea documentară și genealogică pentru reconstruirea identității sociale și lingvistico-culturale a strămoșilor noștri. Și cât de neașteptată este istoria: un român din secolul XXI este descendent al acestui cronicar moldovean printr-o familie de tradiție poloneză.
Testele genetice ne pot ajută - însă, din cauza numărului încă redus de persoane testate, momentan insuficient - să creăm legături între persoane, dar în concret nu ne spun aproape nimic, decât într-un sens foarte vag. Tot ceea ce ține de istorie și de realitatea socială de zi cu zi rămâne tăcut: cum familiile și-au menținut, pierdut sau îmbunătățit statutul social și economic, ce religie aveau, ce limbă vorbeau, în ce context istoric au trăit (Moldova, Imperiul Rus, Austro-Ungaria), ce vecini aveau, în ce comunități trăiau.
Toate aceste lucruri ne fac să înțelegem cât de fundamentală este cercetarea documentară și cum povești precum cea a lui Mircea sunt esențiale pentru a afla, în mod real, cu nume și prenume, nu doar cu procente, cine au fost cu adevărat strămoșii noștri.
În concluzie, genetica rămâne un simplu instrument (rece, dacă vrem să spunem așa) și cred că este important să ne amintim acest lucru, fără să fetișizăm procentele. Fără studiul atent al surselor documentare, povestea lui Mircea nu ar fi putut fi reconstituită atât de precis și, în același timp, atât de uman, adică ca o istorie trăită, făcută și transmisă de oameni.
#26
Fotografii și imagini vechi / Re: Chestiune referitoare la t...
Ultimul mesaj de Profiri Alexandru - Mai 21, 2026, 11:01 AMSalut! Da, uniformele s-au folosit și după ww1, nu știu exact când au fost schimbate. Cel mai bine ar fi să te adresezi unui grup specializat pe militarie, îți recomand grupul de facebook ,,R.M.A. Militaria FORUM", cu siguranță vei primi un răspuns lămuritor.
#27
Generalități / Re: Descendent direct din Miro...
Ultimul mesaj de andreicucuruz - Mai 21, 2026, 09:12 AMUn test Y-DNA sau WGS poate infirma o ipoteză de descendență strict paternă biologică, dacă două linii care ar trebui să aibă același cromozom Y nu se potrivesc. Dar nu "desființează" automat o întreagă cercetare genealogică documentată. Nepotrivirea de haplogrup poate indica foarte bine o adopție, o filiație naturală, chestiuni care țin, așa cum zicea Andrei mai sus, de ramura socială a genealogiei. Studierea și a acestor complexități sociale mi se pare extrem de interesantă și valoroasă. Pentru mine genealogia nu înseamnă doar descendență biologică.
La fel cu exemplul Drobnjak. Faptul că o bună parte din persoanele masculine istorice testate se trag dintr-un anume haplogrup arată ceva important despre o linie paternă probabil importantă, nu despre totalitatea identității istorice, sociale, lingvistice sau etnice a unei comunități (defapt spune foarte puține despre aceste realități). Un trib istoric, probabil vă închipuiți, include descendenți naturali, alianțe de familie, ramuri care descind prin femei, adopții, etc. Y-DNA nu poate explica istoria unei comunități.
La fel cu exemplul Drobnjak. Faptul că o bună parte din persoanele masculine istorice testate se trag dintr-un anume haplogrup arată ceva important despre o linie paternă probabil importantă, nu despre totalitatea identității istorice, sociale, lingvistice sau etnice a unei comunități (defapt spune foarte puține despre aceste realități). Un trib istoric, probabil vă închipuiți, include descendenți naturali, alianțe de familie, ramuri care descind prin femei, adopții, etc. Y-DNA nu poate explica istoria unei comunități.
#28
Generalități / Re: Descendent direct din Miro...
Ultimul mesaj de abmunteanu - Mai 20, 2026, 11:28 PMPoate sensul lui "strămoș direct" este "nu prin alianță". Mie mi s-a părut că a sugerat o înrudire pe linie strict paternă, deși într-adevăr a vorbit mai mult despre strămoașe. Se vede clar că interviul era mai mare, și a fost tăiat ca să încapă în cîteva minute. Normal ar fi fost nevoie de o juma' de oră ca să-și expună cercetarea mai pe larg, și probabil că ar fi primit timpul ăsta de emisie dacă s-ar fi dus la una din televiziunile private locale, nu la TVR Iași.
Mie oricum mi s-a părut ceva aranjat, din moment ce ar fi ajuns direct la Academie la București și nu și-ar fi prezentat cercetarea mai întîi la nivel universitar local, așa cum ar fi fost logic și normal. Orcium Academia nu are cu ce se lăuda în domeniul genealogiei istorice, din moment ce pînă acum nu s-a făcut nici un test WGS al rămășițelor unei personalități istorice de la noi și deci nu se știe nici un haplogrup Y.
Impresia mea a fost produsă de faptul că în filmulețul de pe Facebook făcut de TVR Iași s-a spus că Mircea Dragomir și-a prezentat cercetarea în fața Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie din cadrul Academiei. Atît. Nu s-a zis că prezentarea a fost făcută la Institutul de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" din Iași. N-am idee de ce TVR Iași a omis această informație importantă. Era în interesul lor să spună că prezentarea s-a făcut la Iași și nu la București, așa cum se creează impresia, pentru că sediul comisiei academice e în București. De-aia am zis eu că-i ciudat faptul că a ajuns direct la Academie. Îmi închipuiam că ar fi trebuit ca mai întîi să facă prezentarea la nivel local, nu la București. Și chiar a făcut-o la nivel local, dar TVR Iași n-a informat corect, deși misiunea lor este să scoată în evidență evenimentele locale sau regionale.
Testele ADN sau alte lucruri derivate ce țin de genealogia genetică (de ex. estimările de etnicitate) nu pot înlocui cercetarea genealogică, am spus și eu lucrul ăsta de nenumărate ori. Dar în momentul de față o cercetare genealogică nu are valoare decît dacă-i însoțită de teste ADN care să confirme adevărul celor descoperite prin metodele genealogiei clasice. Un test WGS sau ADN-Y poate desființa imediat o cercetare genealogică desfășurată pe timp de mulți ani, deci este bine ca el să fie inclus în cadrul cercetării, nu să fie omis, pentru a nu avea surprize mai tîrziu.
Pot da două exemple.
În secolul 20 s-au scris trei cărți (în 1902, 1930 și 1997) bine documentate despre istoria tribului medieval Drobnjak, despre care se știa că era de origine Vlahă. Însă după 2010, cînd au început să apară testele ADN-Y ale descendenților tribului, originea Scandinavă a haplogrupului a surprins pe toată lumea, pentru că nu exista nici o informație în acest sens rămasă în memoria colectivă sau în poveștile ori tradițiile tribului așa cum au fost înregistrate la începutul secolului 20. În plus, un haplogrup înrudit apropiat e prezent la Albanezi. Aceste mici informații aduse de testele genetice au răsturnat practic istoria tribului și au făcut să fie abandonată tradiția istorică potrivit căreia tribul Drobnjak era din punct de vedere etnic cel mai pur trib Sîrbesc.
Al doilea exemplu e cel al lui Eminescu. S-au făcut cercetări genealogice aprofundate și s-au emis nenumărate ipoteze cu privire la originea lui pe linie paternă, unele complet inventate, cum e cea a originii din Banat, acceptată azi chiar de către unii eminescologi. Însă cu toate aceste eforturi de genealogie clasică, numai un test ADN-Y poate stabili adevărul. Iar în momentul în care acesta va apărea va desființa marea majoritate, dacă nu chiar toate ipotezele emise pînă acum.
De-aia spun eu că o cercetare genealogică fără teste genetice e incompletă și potențial falsă, mai ales cînd se cercetează o înrudire cu cineva care a trăit cu mai multe sute de ani în urmă. Evident că și situația inversă e valabilă, un test WGS sau Big Y care arată același haplogrup Y cu al unui bărbat care a trăit cu multe sute de ani în urmă dovedește înrudirea cu el, dar asta nu implică renunțarea la cercetarea genealogică clasică pentru a afla exact linia pe care s-a transmis acel haplogrup.
Mie oricum mi s-a părut ceva aranjat, din moment ce ar fi ajuns direct la Academie la București și nu și-ar fi prezentat cercetarea mai întîi la nivel universitar local, așa cum ar fi fost logic și normal. Orcium Academia nu are cu ce se lăuda în domeniul genealogiei istorice, din moment ce pînă acum nu s-a făcut nici un test WGS al rămășițelor unei personalități istorice de la noi și deci nu se știe nici un haplogrup Y.
Impresia mea a fost produsă de faptul că în filmulețul de pe Facebook făcut de TVR Iași s-a spus că Mircea Dragomir și-a prezentat cercetarea în fața Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie din cadrul Academiei. Atît. Nu s-a zis că prezentarea a fost făcută la Institutul de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" din Iași. N-am idee de ce TVR Iași a omis această informație importantă. Era în interesul lor să spună că prezentarea s-a făcut la Iași și nu la București, așa cum se creează impresia, pentru că sediul comisiei academice e în București. De-aia am zis eu că-i ciudat faptul că a ajuns direct la Academie. Îmi închipuiam că ar fi trebuit ca mai întîi să facă prezentarea la nivel local, nu la București. Și chiar a făcut-o la nivel local, dar TVR Iași n-a informat corect, deși misiunea lor este să scoată în evidență evenimentele locale sau regionale.
Testele ADN sau alte lucruri derivate ce țin de genealogia genetică (de ex. estimările de etnicitate) nu pot înlocui cercetarea genealogică, am spus și eu lucrul ăsta de nenumărate ori. Dar în momentul de față o cercetare genealogică nu are valoare decît dacă-i însoțită de teste ADN care să confirme adevărul celor descoperite prin metodele genealogiei clasice. Un test WGS sau ADN-Y poate desființa imediat o cercetare genealogică desfășurată pe timp de mulți ani, deci este bine ca el să fie inclus în cadrul cercetării, nu să fie omis, pentru a nu avea surprize mai tîrziu.
Pot da două exemple.
În secolul 20 s-au scris trei cărți (în 1902, 1930 și 1997) bine documentate despre istoria tribului medieval Drobnjak, despre care se știa că era de origine Vlahă. Însă după 2010, cînd au început să apară testele ADN-Y ale descendenților tribului, originea Scandinavă a haplogrupului a surprins pe toată lumea, pentru că nu exista nici o informație în acest sens rămasă în memoria colectivă sau în poveștile ori tradițiile tribului așa cum au fost înregistrate la începutul secolului 20. În plus, un haplogrup înrudit apropiat e prezent la Albanezi. Aceste mici informații aduse de testele genetice au răsturnat practic istoria tribului și au făcut să fie abandonată tradiția istorică potrivit căreia tribul Drobnjak era din punct de vedere etnic cel mai pur trib Sîrbesc.
Al doilea exemplu e cel al lui Eminescu. S-au făcut cercetări genealogice aprofundate și s-au emis nenumărate ipoteze cu privire la originea lui pe linie paternă, unele complet inventate, cum e cea a originii din Banat, acceptată azi chiar de către unii eminescologi. Însă cu toate aceste eforturi de genealogie clasică, numai un test ADN-Y poate stabili adevărul. Iar în momentul în care acesta va apărea va desființa marea majoritate, dacă nu chiar toate ipotezele emise pînă acum.
De-aia spun eu că o cercetare genealogică fără teste genetice e incompletă și potențial falsă, mai ales cînd se cercetează o înrudire cu cineva care a trăit cu mai multe sute de ani în urmă. Evident că și situația inversă e valabilă, un test WGS sau Big Y care arată același haplogrup Y cu al unui bărbat care a trăit cu multe sute de ani în urmă dovedește înrudirea cu el, dar asta nu implică renunțarea la cercetarea genealogică clasică pentru a afla exact linia pe care s-a transmis acel haplogrup.
#29
Generalități / Re: Descendent direct din Miro...
Ultimul mesaj de andreicucuruz - Mai 20, 2026, 10:20 PMMenționez de la început că Mircea a susținut această prezentare într-o ședință de prezentări din cadrul Institutului de Genealogie și Heraldică Sever Zotta de la Iași, la care am participat și eu ca auditor.
Pentru clarificare, da, Mircea se trage din Miron Costin mai mult prin femeile coborâtoare din acestă familie, deci nu va avea același haplogrup Y.
I-am propus să scrie un articol de prezentare pe care să îl postăm și pe forum/blog și a acceptat - așteptăm cu mare interes. Îmi pare rău că nu am făcut un screenshot în momentul prezentării însă în linii mari am reținut documentarea prin acte de stare civilă / acte parohiale până spre sfârșitul sec. 18, prin familia Czerkawski de Bucovina (din jurul Boian-Cernăuți). Mai departe, au fost prezentate publicații și articole cu documentări bazate pe documente istorice din care rezultă descendența.
Cred că valoarea unei cercetări genealogice stă în abilitatea și șansa de a identifica documente relevante pentru genealogia de care te ocupi plus, foarte important, capacitatea de a le analiza critic și, deci, de a emite niște ipoteze documentate.
Comisia nu a dat absolut nici un verdict, de altfel nu avem un for sau instituție care să poată să certifice genealogii.
Acum, pe partea de genealogie genetică, din nou mă simt nevoit să nuanțez afirmațiile pe care le faceți, în general cu privire la rolul genealogiei genetice în cercetarea genealogică.
Testul Y-DNA este foarte valoros, dar cum am mai spus (și probabil o să mai spun), nu poate înlocui documentarea genealogică.
Chiar și într-un caz ideal, dacă am avea cromozomul Y al unei persoane istorice și al unui presupus descendent pe linie strict bărbătească, testul ar indica o potrivire sau o nepotrivire pe aceeași ramură genetică, eventual cu o estimare TMRCA (time to the most common recent ancestor), nu o filiație nominală generație cu generație. Cu alte cuvinte, poate arăta că două persoane au un strămoș comun pe linie paternă într-un anumit interval probabil (estimare), dar nu poate spune singur că persoana X este fiul lui Y, nepotul lui Z sau precis care este relația de rudenie exactă.
Tocmai aceasta este abordarea folosită în cazurile de genealogie genetică: se pornește de la descendenți documentați prin documente istorice, registre parohiale, acte de stare civilă și alte surse istorice, iar apoi verificând dacă liniile masculine propuse sunt compatibile genetic. Fără această documentare prealabilă, testul Y rămâne o informație despre o ramură biologică, nu o genealogie.
În majoritatea cazurilor nu vom putea testa rămășițele persoanei istorice în cauză (e.g. Miron Costin). În practică, cele mai multe atribuiri de haplogrupuri pentru personalități istorice vin tocmai prin documentarea liniilor descendente (nu neapărat direct ci prin descendenți din frați, unchi, etc.), nu din testarea rămășițelor. 2-3 linii descendente bine documentate care se potrivesc pe un haplogrup recent cu un TMRCA în perioada aproximativă de viețuire a persoanei istorice va fi un semnal destul de puternic în legătură cu haplogrupul unei familii istorice.
Cromozomul Y poate susține, verifica sau infirma o ipoteză de descendență strict paternă construită documentar, în anumite condiții, nu absolut.
Pentru celelalte linii de descendență, inclusiv cele prin femei sau prin copii adoptați/naturali, testul Y al descendentului nu are relevanță directă pentru strămoșul respectiv dar asta nu face o cercetare mai puțin valoroasă dpdv documentar. Sunt de acord că genealogia genetica poate să fie un instrument complementar bun pentru a răspunde la anumite întrebări dar nu îl văd ca pe unicul criteriu care oferă validitate unei cercetări genealogice.
Pentru clarificare, da, Mircea se trage din Miron Costin mai mult prin femeile coborâtoare din acestă familie, deci nu va avea același haplogrup Y.
I-am propus să scrie un articol de prezentare pe care să îl postăm și pe forum/blog și a acceptat - așteptăm cu mare interes. Îmi pare rău că nu am făcut un screenshot în momentul prezentării însă în linii mari am reținut documentarea prin acte de stare civilă / acte parohiale până spre sfârșitul sec. 18, prin familia Czerkawski de Bucovina (din jurul Boian-Cernăuți). Mai departe, au fost prezentate publicații și articole cu documentări bazate pe documente istorice din care rezultă descendența.
Citat din: abmunteanu din Mai 20, 2026, 08:25 PME ciudat totuși că a ajuns tocmai în fața Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei ca să-și expună cercetarea, iar apoi TVR i-a făcut publicitate.Ce anume găsiți ciudat în această alegere de a prezenta o cercetare genealogică în fața singurului institut de genealogie din țară?
Citat din: abmunteanu din Mai 20, 2026, 08:25 PMHaplogrupul Y e cel care stabilește definitiv ascendența pe linie paternă, nu actele. [...] Doar un test ADN-Y poate verifica corectitudinea cercetării lui Mircea Dragomir, nu verdictul unei comisii academice. În ziua de azi, o cercetare genealogică căreia îi lipsește partea de genealogie genetică nu are prea mare valoare.
Cred că valoarea unei cercetări genealogice stă în abilitatea și șansa de a identifica documente relevante pentru genealogia de care te ocupi plus, foarte important, capacitatea de a le analiza critic și, deci, de a emite niște ipoteze documentate.
Comisia nu a dat absolut nici un verdict, de altfel nu avem un for sau instituție care să poată să certifice genealogii.
Acum, pe partea de genealogie genetică, din nou mă simt nevoit să nuanțez afirmațiile pe care le faceți, în general cu privire la rolul genealogiei genetice în cercetarea genealogică.
Testul Y-DNA este foarte valoros, dar cum am mai spus (și probabil o să mai spun), nu poate înlocui documentarea genealogică.
Chiar și într-un caz ideal, dacă am avea cromozomul Y al unei persoane istorice și al unui presupus descendent pe linie strict bărbătească, testul ar indica o potrivire sau o nepotrivire pe aceeași ramură genetică, eventual cu o estimare TMRCA (time to the most common recent ancestor), nu o filiație nominală generație cu generație. Cu alte cuvinte, poate arăta că două persoane au un strămoș comun pe linie paternă într-un anumit interval probabil (estimare), dar nu poate spune singur că persoana X este fiul lui Y, nepotul lui Z sau precis care este relația de rudenie exactă.
Tocmai aceasta este abordarea folosită în cazurile de genealogie genetică: se pornește de la descendenți documentați prin documente istorice, registre parohiale, acte de stare civilă și alte surse istorice, iar apoi verificând dacă liniile masculine propuse sunt compatibile genetic. Fără această documentare prealabilă, testul Y rămâne o informație despre o ramură biologică, nu o genealogie.
În majoritatea cazurilor nu vom putea testa rămășițele persoanei istorice în cauză (e.g. Miron Costin). În practică, cele mai multe atribuiri de haplogrupuri pentru personalități istorice vin tocmai prin documentarea liniilor descendente (nu neapărat direct ci prin descendenți din frați, unchi, etc.), nu din testarea rămășițelor. 2-3 linii descendente bine documentate care se potrivesc pe un haplogrup recent cu un TMRCA în perioada aproximativă de viețuire a persoanei istorice va fi un semnal destul de puternic în legătură cu haplogrupul unei familii istorice.
Cromozomul Y poate susține, verifica sau infirma o ipoteză de descendență strict paternă construită documentar, în anumite condiții, nu absolut.
Pentru celelalte linii de descendență, inclusiv cele prin femei sau prin copii adoptați/naturali, testul Y al descendentului nu are relevanță directă pentru strămoșul respectiv dar asta nu face o cercetare mai puțin valoroasă dpdv documentar. Sunt de acord că genealogia genetica poate să fie un instrument complementar bun pentru a răspunde la anumite întrebări dar nu îl văd ca pe unicul criteriu care oferă validitate unei cercetări genealogice.
#30
Generalități / Re: Descendent direct din Miro...
Ultimul mesaj de Andrei Jipa - Mai 20, 2026, 09:12 PMExtraordinar, aș fi și eu foarte interesat să citesc detalii despre cercetare.
@abmunteanu în general "descendent direct" nu implică neapărat o descendență exclusiv pe linie paternă. Mi se pare că ar trebui să fie evident că și femeile au descendenți direcți. De altfel, menționează în interviu o legătură cu familia nobiliară bucovineană pe linie maternă, care bănuiesc că face legătura cu Miron Costin. În plus genealogia nu trebuie să fie exclusiv genetică, biologică. Există și ramura socială a genealogiei în care descendenții pot fi adoptați sau din legături extraconjugale, lucruri perfect valabile, deosebit de valoroase in istoria unei familii și care pot fi documentate într-un arbore genealogic.
@abmunteanu în general "descendent direct" nu implică neapărat o descendență exclusiv pe linie paternă. Mi se pare că ar trebui să fie evident că și femeile au descendenți direcți. De altfel, menționează în interviu o legătură cu familia nobiliară bucovineană pe linie maternă, care bănuiesc că face legătura cu Miron Costin. În plus genealogia nu trebuie să fie exclusiv genetică, biologică. Există și ramura socială a genealogiei în care descendenții pot fi adoptați sau din legături extraconjugale, lucruri perfect valabile, deosebit de valoroase in istoria unei familii și care pot fi documentate într-un arbore genealogic.