- Bun venit pe Forum genealogica.ro.
Mesaje Recente
#1
Cercetări personale / Acte personalități
Ultimul mesaj de Andrei Jipa - Azi la 12:31 AMÎn cercetările genealogice, răsfoind registre și colecții de documente, se întâmplă să găsim înscrisuri referitoare la personalități, cum este cel menționat aici de @andreicucuruz, — înregistrarea botezului lui Ion Creangă în mitricile pentru ortodocși din Humulești.
M-am gândit să împărtășim astfel de descoperiri, poate referitoare și la personalități mai puțin cunoscute, lideri locali sau rude imediate, care poate nu sunt încă documentate în biografii. Nu știu care ar fi formatul cel mai potrivit, dar pentru moment aș vrea să încep aici cu o descoperire absolut întâmplătoare. Sper să fie de interes și să mai postați exemple similare.
Prezint mai jos actul pentru a doua căsătorie a lui Ion "Popolani" Ghica, cu Ana Filitti, înregistrat la Bucov la 25 noiembrie 1882:
Ion Ghica a fost aghiotantul unui ofițer spaniol Don Carlos, pe care nu l-am identificat exact. Era fiul Marelui Ban Constantin Ghica, președintele divanului între 1837 și 1845 și Ministru de interne în 1851 și 1858. Mai important, bunicul său patern fusese Principele Grigore IV Ghica, domnul Țării Românești între 1822 și 1828. Bunica sa paternă, Maria Hangerli, fusese fiica domnului fanariot Constantin Hangerli.
Acest Ion Ghica nu este așadar neapărat o personalitate de rangul întâi. De ce am considerat totși interesant să prezint acest act:
• Acest Ion Ghica apare în bine-documentatul arbore genealogic al familiei Ghica, dar detaliile pentru a doua cununie lipsesc. De asemenea, anul nașterii din acest arbore, 1831, pare a fi inexact. Conform actului de căsătorie, ar trebui să fie 1850, așa cum reiese din vârsta lui și din actul al VI-lea.
• Înregistrarea căsătoriei la Bucov este neașteptată, niciunul dintre soți nefiind de-al locului. De aici probabil și lipsa de detalii din arborele familiei Ghica—poate acest act nu a fost identificat din cauza locului inedit.
• Mi se mai pare foarte interesantă atenția cu care a fost redactat actul. Pe pagina a treia se observă actul următor de căsătorie, similar cu toate celelalte din acest registru, expediat cu un scris destul de neîngrijit. Nu este prima oară când constat că actele persoanelor importante sunt redactate cu o grijă deosebită, cu scris caligrafic și bucle ornamentale în titlu.
M-am gândit să împărtășim astfel de descoperiri, poate referitoare și la personalități mai puțin cunoscute, lideri locali sau rude imediate, care poate nu sunt încă documentate în biografii. Nu știu care ar fi formatul cel mai potrivit, dar pentru moment aș vrea să încep aici cu o descoperire absolut întâmplătoare. Sper să fie de interes și să mai postați exemple similare.
Prezint mai jos actul pentru a doua căsătorie a lui Ion "Popolani" Ghica, cu Ana Filitti, înregistrat la Bucov la 25 noiembrie 1882:
Ion Ghica a fost aghiotantul unui ofițer spaniol Don Carlos, pe care nu l-am identificat exact. Era fiul Marelui Ban Constantin Ghica, președintele divanului între 1837 și 1845 și Ministru de interne în 1851 și 1858. Mai important, bunicul său patern fusese Principele Grigore IV Ghica, domnul Țării Românești între 1822 și 1828. Bunica sa paternă, Maria Hangerli, fusese fiica domnului fanariot Constantin Hangerli.
Acest Ion Ghica nu este așadar neapărat o personalitate de rangul întâi. De ce am considerat totși interesant să prezint acest act:
• Acest Ion Ghica apare în bine-documentatul arbore genealogic al familiei Ghica, dar detaliile pentru a doua cununie lipsesc. De asemenea, anul nașterii din acest arbore, 1831, pare a fi inexact. Conform actului de căsătorie, ar trebui să fie 1850, așa cum reiese din vârsta lui și din actul al VI-lea.
• Înregistrarea căsătoriei la Bucov este neașteptată, niciunul dintre soți nefiind de-al locului. De aici probabil și lipsa de detalii din arborele familiei Ghica—poate acest act nu a fost identificat din cauza locului inedit.
• Mi se mai pare foarte interesantă atenția cu care a fost redactat actul. Pe pagina a treia se observă actul următor de căsătorie, similar cu toate celelalte din acest registru, expediat cu un scris destul de neîngrijit. Nu este prima oară când constat că actele persoanelor importante sunt redactate cu o grijă deosebită, cu scris caligrafic și bucle ornamentale în titlu.
#2
Cercetări personale / Re: Acte de proprietate din pe...
Ultimul mesaj de Andrei Jipa - Dec 07, 2025, 09:37 PMFoarte faină descoperirea! Ce mi se pare deosebit este că un singur act documentează cinci generații, ceea ce e mare lucru! Prezint și eu un act de vânzare interbelic, tot către un fiu, documentând astfel patru generații în cazul acesta: Victor Constantin Tudor Frâncu (Izbășoiu).
Deși e interesantă și povestea descoperirii personale, poate merită să mutăm acest subiect în secțiunea surse.
În sensul acesta, am studiat o colecție de circa 140 de astfel de acte din perioada 1890–1939, aparținând unui proprietar Chiojdean, Constantin Tudor Frânculescu Isbășoiu. Pe lângă actele de vânzare simple, există și un act de vânzare cu pact de răscumpărare, un act de schimb și un act de pace.
Toate urmează același format:
• un act de vânzare, fie scris de mână, fie dactilografiat. Primul act dactilografiat apare în colecția aceasta la 7 martie 1916, dar cele scrise de mână continuă până în anii 30.
• un proces verbal de autentificare. Inițial, acestea erau scrise integral de mână. La 1904 apare un șablon scris de mână cu spații libere, completate ulterior cu datele persoanelor. Șablonul începe să fie tipărit de la sfârșitul anului 1906, tot cu spații completate de mână. După această dată, procesele verbale scrise integral de mână sunt foarte rare.
Interesante sunt actele care au atașată o schiță a proprietății:
Referitor la subiectul de "Acte de proprietate": așa cum a prezentat și @bendorna , au existat și alte tipuri de acte de proprietate. Unul este "titlul (definitiv) de proprietate", care cred că se emitea în urma împroprietăririlor. Există de asemenea și fișe de proprietate emise în urma hotărniciilor, cum este aceasta din moșia Chiojdu:
Deși e interesantă și povestea descoperirii personale, poate merită să mutăm acest subiect în secțiunea surse.
În sensul acesta, am studiat o colecție de circa 140 de astfel de acte din perioada 1890–1939, aparținând unui proprietar Chiojdean, Constantin Tudor Frânculescu Isbășoiu. Pe lângă actele de vânzare simple, există și un act de vânzare cu pact de răscumpărare, un act de schimb și un act de pace.
Toate urmează același format:
• un act de vânzare, fie scris de mână, fie dactilografiat. Primul act dactilografiat apare în colecția aceasta la 7 martie 1916, dar cele scrise de mână continuă până în anii 30.
• un proces verbal de autentificare. Inițial, acestea erau scrise integral de mână. La 1904 apare un șablon scris de mână cu spații libere, completate ulterior cu datele persoanelor. Șablonul începe să fie tipărit de la sfârșitul anului 1906, tot cu spații completate de mână. După această dată, procesele verbale scrise integral de mână sunt foarte rare.
Interesante sunt actele care au atașată o schiță a proprietății:
Referitor la subiectul de "Acte de proprietate": așa cum a prezentat și @bendorna , au existat și alte tipuri de acte de proprietate. Unul este "titlul (definitiv) de proprietate", care cred că se emitea în urma împroprietăririlor. Există de asemenea și fișe de proprietate emise în urma hotărniciilor, cum este aceasta din moșia Chiojdu:
#3
Surse pentru cercetarea genealogică / Re: Inventare stare civila si ...
Ultimul mesaj de andreicucuruz - Dec 07, 2025, 08:55 PM #4
Surse pentru cercetarea genealogică / Re: Inventare stare civila si ...
Ultimul mesaj de bendorna - Dec 07, 2025, 08:34 PMUnde e lista asta?
#5
Cercetări personale / Re: Scrieri caligrafice în alf...
Ultimul mesaj de Andrei Jipa - Dec 07, 2025, 08:33 PMÎntr-adevăr remarcabil. Mulțumesc pentru exemple! e foarte interesant să văd particularitățile caligrafiei din alte regiuni istorice.
Am să postez și eu câteva exemple la un moment dat.
Mă gândeam mai demult la un subiect similar, dar cu criteriul opus: cele mai indescifrabile scriituri, cele care prezintă cea mai mare provocare la descifrare, din care se găsesc nenumărate exemple pe la jumătatea secolului al XIX-lea.
Am să postez și eu câteva exemple la un moment dat.
Mă gândeam mai demult la un subiect similar, dar cu criteriul opus: cele mai indescifrabile scriituri, cele care prezintă cea mai mare provocare la descifrare, din care se găsesc nenumărate exemple pe la jumătatea secolului al XIX-lea.
#6
Surse pentru cercetarea genealogică / Re: Spițe de neam
Ultimul mesaj de Andrei Jipa - Dec 07, 2025, 08:30 PMAceste surse sunt într-adevăr deosebite! Foarte frumos stilul în care este desenată această schiță.
Adaug și eu un exemplu din fondul Judecătoriei Pătârlagele, referitor la ramura Miculeștilor, coborâtă din moșul Roșu, un personaj care s-a născut cel mai probabil în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.
Subliniez și eu ceea ce a remarcat Andrei: deși aceste schițe arată foarte similar cu un arbore genealogic, informațiile trebuie tratate cu mare precauție pentru stabilirea genealogiilor. Ele urmăresc de fapt împărțirea unor moșii. Pe schița Mastacănu apar trecute acele fălci cuvenite fiecărui moșnean, iar în schița Miculeștilor apare o sumă în lei, reprezentând cota din venitul din Munții Monteoru aferentă fiecărei persoane—la final precizându-se câți stânjeni din moșie corespund pentru fiecare leu de venit. Așadar, în aceste schițe nu apar numai moștenirile aferente filiațiilor biologice, ci și vânzări, danii, zestre, răscumpărări și moșteniri lăsate unor rude diverse sau copiilor "de suflet", toate reprezentate cu aceleași linii, de multe ori fără să fie explicată clar modul în care s-a transmis dreptul la stăpânire.
Adaug și eu un exemplu din fondul Judecătoriei Pătârlagele, referitor la ramura Miculeștilor, coborâtă din moșul Roșu, un personaj care s-a născut cel mai probabil în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.
Subliniez și eu ceea ce a remarcat Andrei: deși aceste schițe arată foarte similar cu un arbore genealogic, informațiile trebuie tratate cu mare precauție pentru stabilirea genealogiilor. Ele urmăresc de fapt împărțirea unor moșii. Pe schița Mastacănu apar trecute acele fălci cuvenite fiecărui moșnean, iar în schița Miculeștilor apare o sumă în lei, reprezentând cota din venitul din Munții Monteoru aferentă fiecărei persoane—la final precizându-se câți stânjeni din moșie corespund pentru fiecare leu de venit. Așadar, în aceste schițe nu apar numai moștenirile aferente filiațiilor biologice, ci și vânzări, danii, zestre, răscumpărări și moșteniri lăsate unor rude diverse sau copiilor "de suflet", toate reprezentate cu aceleași linii, de multe ori fără să fie explicată clar modul în care s-a transmis dreptul la stăpânire.
#7
Cercetări personale / Re: Hedwig Brandsch din Făgăra...
Ultimul mesaj de Petrus - Dec 07, 2025, 04:46 PM #8
Cercetări personale / Hedwig Brandsch din Făgăraș
Ultimul mesaj de Petrus - Dec 07, 2025, 04:43 PMIeri am "salvat" de la târgul de vechituri un set de acte aparținând unei persoane, printre care și o autobiografie. Este vorba de Hedwig Brandsch, născută la 11.12.1906 la Făgăraș și devenită tehnician dentar.
Autobiografia este redactată în mai multe variante și probabil la momente diferite, posibil ca urmare a unei persecuții politice.
Documentele mai includ matricole școlare și acte notariale care certifică activitatea din Germania.
Autobiografia este redactată în mai multe variante și probabil la momente diferite, posibil ca urmare a unei persecuții politice.
Documentele mai includ matricole școlare și acte notariale care certifică activitatea din Germania.
#9
Surse pentru cercetarea genealogică / Spițe de neam
Ultimul mesaj de andreicucuruz - Dec 07, 2025, 01:26 PMPentru cercetătorul interesat de studiul familiilor de răzeși, moșneni, boiernași și mari boieri, familii pentru care relațiile de rudenie pot fi încurcate, o sursă bună de avut în minte sunt spițele de neam.
De obicei în format grafic, acestea ilustrează curgerea stăpânirii pământului unei moșii începând cu tulpina (moșia), stâlpii, bătrânii și descendenții până în ziua de astăzi. Firește, ele nu reflectă întotdeauna realitatea genealogică în sensul în care anumite generații pot fi omise sau incorect reprezentate din punct de vedere temporal. Cu toate acestea, coroborate cu informații din documentele istorice, spițele pot lămuri aspecte și relații greu de dedus altfel.
De obicei rezultatul disputelor și judecăților între familii care se trag din același bătrân (sau moș), spițele de neam se regăsesc astăzi răsfirate prin colecții documentare diverse precum:
- fond. Tribunale și Judecătorii (general)
- fond. Mănăstiri (general)
- fond. personale diverse (mai ales ale familiilor boierești)
- colecția "Documente" (Iași) (există câteva pachete care concentrează un număr mare de spițe precum p.109 și p.148)
- colecția "Litere Gh. Asachi" (Iași)
- fond Achiziții Noi (București)
- plus cu siguranță multe altele (lista de mai sus reflectă doar fondurile parțial cercetate de mine)
În exemplul de mai jos o spiță pe care am identificat-o recent cu privire la moșia mea de interes, Mastacănul din ținutul Neamțului. Avem reprezentată aici ascendența Gorgoșeștilor care se trag de pe ramura unui anume Nicoară, fiu al lui Crăciun (identificat și documentar prin documente din prima jumătate a sec. 17, circa 1620), bătrân din stâlpul Portariul. Familia Gorgos este menționată și în Arhondologia Moldovei al lui Sion. Familiile mele de interes se trag din același bătrân (Crăciun) - sper cu timpul să reușesc să determin ramura exactă.
De obicei în format grafic, acestea ilustrează curgerea stăpânirii pământului unei moșii începând cu tulpina (moșia), stâlpii, bătrânii și descendenții până în ziua de astăzi. Firește, ele nu reflectă întotdeauna realitatea genealogică în sensul în care anumite generații pot fi omise sau incorect reprezentate din punct de vedere temporal. Cu toate acestea, coroborate cu informații din documentele istorice, spițele pot lămuri aspecte și relații greu de dedus altfel.
De obicei rezultatul disputelor și judecăților între familii care se trag din același bătrân (sau moș), spițele de neam se regăsesc astăzi răsfirate prin colecții documentare diverse precum:
- fond. Tribunale și Judecătorii (general)
- fond. Mănăstiri (general)
- fond. personale diverse (mai ales ale familiilor boierești)
- colecția "Documente" (Iași) (există câteva pachete care concentrează un număr mare de spițe precum p.109 și p.148)
- colecția "Litere Gh. Asachi" (Iași)
- fond Achiziții Noi (București)
- plus cu siguranță multe altele (lista de mai sus reflectă doar fondurile parțial cercetate de mine)
În exemplul de mai jos o spiță pe care am identificat-o recent cu privire la moșia mea de interes, Mastacănul din ținutul Neamțului. Avem reprezentată aici ascendența Gorgoșeștilor care se trag de pe ramura unui anume Nicoară, fiu al lui Crăciun (identificat și documentar prin documente din prima jumătate a sec. 17, circa 1620), bătrân din stâlpul Portariul. Familia Gorgos este menționată și în Arhondologia Moldovei al lui Sion. Familiile mele de interes se trag din același bătrân (Crăciun) - sper cu timpul să reușesc să determin ramura exactă.
CitatGORGOS. Moldovan, slugă a casei logofătului Dumitrache Sturza și vătavul Ioniță Gorgos fiind și posesor la Giosăni, ținutul Bacăului, au făcut stare mare; în vremea Domnului Ioan Sturza s-au făcut serdar, iar la Mihai vodă, întăi comis și apoi spatar, și un fecior al seu iar au boerit și pe un frate sau văr. De loc sînt țerani de la Roznov.
#10
Surse pentru cercetarea genealogică / Re: Inventare stare civila si ...
Ultimul mesaj de andreicucuruz - Dec 07, 2025, 01:09 PMCitat din: andreicucuruz din Noi 28, 2025, 11:28 AMÎți dai seama că nu o să redacteze inventarul pentru sală decât după inventarierea întregului fond (toate ținuturile).Hai că este posibil să mă fi înșelat. Aparent în noua listă de inventare apar și primele două 3 județe lucrate:
Am să fotografiez aceste inventare când ajung prima dată la Iași. 2000 de unități arhivistice înseamnă ceva pentru Bacău. S-ar putea să ai noroc @Andredass să găsești ceva.