Nu desconsiderați un dosar sau un registru doar pe baza descrierii din inventare!

[andreicucuruz]

Așa cum spune titlu, descrierile dosarelor și registrelor din inventarele Arhivelor Naționale pot fi adesea lacunare, parțiale sau total greșite.

Așadar, atunci când încercați identificarea unor anumite situații, dosare, registre dintr-o anumită perioadă de interes, nu desconsiderați registrele cu descriere aparent neinteresantă - luați în seamă și numărul de file, contextul și, în măsura posibilităților, verificați tot ce are potențial documentar.

Fiind inspirat de postarea lui Andrei de aici (https://forum.genealogica.ro/index.php?topic=97.msg3898#msg3898), prezint și eu o situație care ilustrează bine fenomenul descrierii lacunare sau trunchiate.

În fondul Vistieriei Moldovei de la SJAN Iași, la nr. 590/1832, se află un dosar intitulat "Tabla tuturor supuşilor şi dările din satele şi tîrgurile ţin.Iaşi". La prima vedere am putea considera că este relevant pentru ținutul Iași, posibil o listă de supuși, mai mult sau mai puțin nominală integral, considerând numărul de file.



Însă, registrul de la sală confirmă faptul că descrierea din inventar conține informații trunchiate dar și aparent eronate (căci nu se nominalizează în clar ținutul Iași; nu elimin nici posibilitatea ca această nominalizare să fi existat inițial pe vreo pagină care între timp a dispărut).

Acest registru (fotografiat integral de mine) este unul foarte interesant căci, defapt, are următoarea descriere (scriitură de pe prima pagină):

"Obștească tablă de toate fețele supuse dărilor pe la sate și tîrguri, ce s-au căsătorit în urma catagrafiei de la 1 ianuarie 1832, pristavlisite vistieriei de Ioan Nacul paharnic, fiind atunce"



Iar în continuare avem un tabel al tuturor căsătoriților în urma catagrafiei din 1832 (1832 și 1833) (doar bărbații), grupați după locul lăcuinții (țîn(u)t, sat). Sunt prinse integral ținuturile Dorohoi, Herța, Hîrlău, Botoșani, Ștefănești, Neamț, Suceava, Cârligătura, Eșii (inclusiv tîrgul Eșii).

[bendorna]

Zici ca-i făcut dinadins sa ne duca pe piste greșite.

Eu am găsit si invers ceva scris in inventar/referinta altceva in dosar.

PS. Cand mai mergi la Iasi am si eu niste doleanțe in fondul Visteriei 

[andreicucuruz]

PS. Cand mai mergi la Iasi am si eu niste doleanțe in fondul Visteriei

Încerc, sigur. De obicei, în ultima perioadă, din când în când, merg la Iași să fotografiez sistematic registrele de catagrafii din 1820-1852. Am terminat cu Neamț, probabil urmează Suceava și Bacău.

[Andrei Jipa]

Susțin și eu sfatul acesta cu două exemple.

Nume proprii scrise greșit în inventare
Primul este mai general: adesea, în inventare apar erori la scrierea numelor proprii. Fenomenul apare cu precădere atunci când persoana care face inventarul re-interpretează nume mai neobișnuite asociindu-le cu denumiri familiare. Un exemplu bun în cercetările mele este numele destul de neomișnuit și cu sonoritate ușor ludică Frigea, și al cetei Frigeștilor. Acesta apare adesea distorsionat în transcrieri, în special ca ceata Frățeștilor. Având în vedere similitudinea dintre caracterele chirilice pentru sunetele dʒ și ț, reinterpretarea este explicabilă, existând și variante de tranziție (Frițești, Frințești, Frăgești etc.)

De regulă, putem relativ ușor să detectăm astfel de erori din restul contextului, dar uneori nu este evident, mai ales când avem mai multe erori laolaltă. Inventarele de instituții județene (tribunale, ocârmuiri, preturi), unde avem de-a face cu sute de pagini referitoare la zone sau perioade întinse complică lucrurile, mai ales atunci când în inventar nu apare numele localității. Este cazul de mai jos:

Ion sin Daicu perpetuează o eroare din coperta dosarului, iar Bănică ot Bășoi este o interpretare a unei părți lipsă din copertă:

Ion sin Daicu fiind de fapt Iane sin Dicu, iar Bănică ot Bășoi fiind Bănică Izbășoiu. Dacă inventarul ar fi menționat localitatea Chiojdu, ar da un indiciu esențial. Dar fiind vorba de un inventar pentru întregul județ Saac, realitatea este greu de detectat.

Trebuie să rămânem alerți așadar atunci când căutăm în inventare, nu numai la numele de interes, ci și la potențialele reinterpretări.

Catagrafia preoților 1833
Al doilea caz este unul specific. În inventar apare așa, fără număr de file sau alte detalii:

Ce nu menționează inventarul este catagrafia bisericilor, preoților, diaconilor și țârcovnicilor de la 1833, integrală, pentru toate satele județului:

Am avut o reținere la cererea acestui dosar, gândindu-mă că probabil sacrific în zadar un loc prețios din cele 15, dar a meritat din plin, având pe lângă catagrafie, peste 400 de pagini de pricini diverse, pe care încă le parcurg în căutarea unui strămoș.

[andreicucuruz]

Bănică ot Bășoi este ingenios, într-adevăr  .

Îmi amintește de o perlă întâlnită la confruntarea a două forme ale listei de la catagrafia din 1831 pentru un sat din Suceava.

1. Listele pristavlisite de proprietari (o primă variantă a listei de catagrafie, prezentată de proprietarii moșiilor, e.g. boieri, mănăstiri sau răzeși, cu ceva mai multe detalii, care avea să fie ulterior confirmată de comisii și redactată în mai multe exemplare în forma simplificată tipică)



- Mihai Pădurariu ce-i zăc și Olariu

2. Catagrafia din 1831, varianta finală în formatul pe ocoale.



Am interpretat Mihaiu Școleri(u), pădurari(u), firește (și așa a fost și indexat în baza de date, căci respectăm, înainte de toate, documentul; dar am făcut, totuși, o mențiune de editor care să clarifice situația). https://genealogica.ro/inregistrare/Ye7wDkNEWo

Varianta inițială, așa cum intuiți, este cea corectă. Este confirmată și de catagrafiile ulterioare din 1838 și 1845.