Recensamant 1930 (si catagrafia 1838)

[Andrei Munteanu]

Trebuie să reiterez faptul că ce am menționat eu legat de costuri este pentru un student care merge la diverse sucursale ale AN, două -trei zile de două ori pe an. Deci cu siguranță la un demers sistematic vorbim de costuri semnificativ mai reduse per fotografie.

Cred și eu că sugestia lui Andrei este o abordare potrivită: un proiect pilot cu un număr de localități reprezentative care să vă dea o idee de volumul de muncă. Ca să încerc o estimare în linii mari: să zicem că două persoane pot face spre 10.000 de poze brute pe zi. Asta înseamnă 210.000 de poze pe lună. Deci luând cele 1.25 milioane de fișe pentru județele de interes principale, ar fi nevoie de circa șase luni pentru două persoane. Salariul mediu în România este de circa 9000 de lei (1750 euro), deci un buget de 20.000 de euro pentru șase luni.

Variabilele sunt numărul de poze pe zi (având în vedere și că Vinerea este program scurt) și salariul. Deși în București salariul mediu este ceva mai ridicat, cred că salariul poate fi totuși ceva mai mic, având în vedere că nu este nevoie de persoane cu prea mare experiență sau calificare.

Un alt lucru de luat în seamă este faptul că la arhive se pot cerceta maxim 15 dosare pe zi de persoană. Deci veți avea nevoie cu siguranță de un acord cu ANIC ca asta să nu constituie o problemă.

Recent chiar m-am uitat după posibile oportunități de finanțare europene pentru Genealogica și cred că singurele programe oarecum compatibile și disponibile sunt cele pe tema minorităților. Dar sunt și o seamă de finanțări pentru digitalizare. Poate candidatura la un grant european ar fi oportună? Și în funcție de Andrei, cred că și Genealogica poate juca un rol și câțiva de aici se pot implica, fie în elaborarea grantului, punerea în valoare a pozelor, etc.

Multumesc, cu siguranta va voi tine la curent si vom discuta despre diferite modalitati pt o posibila colaborare. Da, cu siguranta va trebui un acord cu cei de la ANIC. Si eu as fi de acord cu un proiect pilot care ar porni de la cateva localitati. De fapt asta am si facut: am cerut cateva localitati reprezentative pentru a ne da seama cam "cu ce s-ar manca" digitizarea.  Am facut ceva poze (din pacate, timpul nu a permis sa pozam o localitate in intregime) si vom vedea cu cei de la IPUMS daca e ok pt OCR-ul lor si daca ar fi interesati sa faca treaba asta.

Din cate inteleg, daca am avea un acord cu ANIC, e posibil sa nu fim constransi de programul destul de scurt de deschidere vinerea. Si, cei cu care am vorbit de la ANIC pareau foarte interesati de un acord. Dar, dupa cum stim cu totii care am avut contacte cu autoritatile in Romania, nu e nimic garantat, deci mai e mult pana departe.

Da, bine punctat in legatura cu granturile. Si noi tot pe partea minoritati credem ca e cel mai realist. Problema acolo este ca va fi greu sa justificam digitizarea recensamantului complet, si, sincer, intr-o digitizare pe anumite localitati nu stiu daca m-as baga pentru ca logistica e complicata: depinzi de stafful ANIC sa caute dosarele... inte-un fel e mult mai simplu sa faci judete intregi, sistematic. Pe de alta parte, avem si noi acces la sursele noastre de finantare din SUA/Canada.

Vreau sa revin si la alta idee care s-a pierdut un pic in discutia de aici: cred ca digitizarea catagrafiei de la 1838 pt Bucuresti poate fi foarte interesanta. Pozele le au deja cei de la MAPROM. Cred ca aici o posibila colaborare MAPROM - Genealogica ar fi potential foarte buna, mai ales ca mi se pare ca cei de pe forum au dezvoltat un skillset incredibil in privinta transcrierii catagrafiei din 1838.

[andreicucuruz]

Recent chiar m-am uitat după posibile oportunități de finanțare europene pentru Genealogica și cred că singurele programe oarecum compatibile și disponibile sunt cele pe tema minorităților. Dar sunt și o seamă de finanțări pentru digitalizare. Poate candidatura la un grant european ar fi oportună? Și în funcție de Andrei, cred că și Genealogica poate juca un rol și câțiva de aici se pot implica, fie în elaborarea grantului, punerea în valoare a pozelor, etc.

Sigur, sună foarte bine. Mi-ar plăcea să ne implicăm și noi într-un efort de acest gen. O eventuală finanțare printr-un grant european (nu cunosc prea multe în acest domeniu), da, așa cum s-a spus, cred că trebuie să documenteze și să prezinte un plan foarte clar de parcurs (e.g. ce sursă/surse, zonă/zone anume se vrea digitalizat, transcris și sub ce context poate fi justificată și apărată alegerea).

Ca referință, HPDT s-a dezvoltat printr-un grant în cadrul "The Romanian-EEA Research Program, "Research within priority sectors," designed to strengthen research cooperation between Romania and donor states (Norway, Iceland, and Liechtenstein) by funding joint research projects in priority sectors such as health, environmental protection, renewable energy, and social sciences. The program aimed to reduce economic and social disparities by increasing Romania's research capacities and fostering long-term, equal partnerships between research institutions." (https://eeagrants.org/en/fmo/areas-work/programmes-and-projects-information/archive/2009-2014/projects/ro14-0023)

Dem-Ist, proiectul început de Bogdan Mateescu (subdomeniu nu mai este accesibil de circa 1 an) a fost dezvoltat cu ajutorul unei finanțări prin granturile Academiei Române (GAR 2019): "Baza de date pentru demografia istorica a tarii Romanesti si a Moldovei"

Vreau sa revin si la alta idee care s-a pierdut un pic in discutia de aici: cred ca digitizarea catagrafiei de la 1838 pt Bucuresti poate fi foarte interesanta. Pozele le au deja cei de la MAPROM. Cred ca aici o posibila colaborare MAPROM - Genealogica ar fi potential foarte buna, mai ales ca mi se pare ca cei de pe forum au dezvoltat un skillset incredibil in privinta transcrierii catagrafiei din 1838.

București cred că e păstrat în volumele I/82-86 conform https://maphub.net/Dem-Ist/teritoriul-cu-material-pastrat-3. Nu știu precis despre ce volum de date vorbim (câte pagini sunt de transcris, care este formatul, probabil diferit de formularele din țară, etc.). @Andrei Jipa lucrează pe această sursă ( a transcris deja 12 localități și probabil lucrează la altele), deci el cred că ne poate lămuri cel mai bine cu privire la fezabilitatea unui eventual efort de transcriere a datelor pentru București. Partea de afișare de imagine am putea să o rezolvăm relativ rapid.

[Andrei Jipa]

Nu știu precis despre ce volum de date vorbim (câte pagini sunt de transcris, care este formatul, probabil diferit de formularele din țară, etc.). @Andrei Jipa lucrează pe această sursă ( a transcris deja 12 localități și probabil lucrează la altele), deci el cred că ne poate lămuri cel mai bine cu privire la fezabilitatea unui eventual efort de transcriere a datelor pentru București. Partea de afișare de imagine am putea să o rezolvăm relativ rapid.

Într-adevăr, lucrez și eu la transcrierea acestei surse, și @andreicucuruz tocmai a încărcat încă o serie de sate, care sunt acum accesibile în baza de date, inclusiv două cu populație majoritar romă. Dar eu fac asta doar în timpul liber și lucrurile merg lent. Pentru mine este un demers pe termen lung, concentrându-mă pe o zonă restrânsă, care îmi este familiară (județele Saac și Prahova), ceea ce face transcrierea mai facilă. Dar m-aș bucura mult să putem colabura cumva!

Referitor la formularele pentru București (tipul B), acestea sunt ușor diferite de cele din țară (tipul A). Am în plan să le documentez pe pagina de wiki pe viitor. În mare, formularele pentru București au alte coloane:
- numărul de ordine
- numele și rudenia
- neamul
- starea civilă
- vârsta
- treapta (negustor, muncitor, boier de neam)
- meșteșugul (zidar, simigiu, plugar, cizmar, dulgher, potcovar)
- altoirea (vaccinul)
- locuirea (chiriaș, proprietar)
- impozitul (sudit, pământean)
- beteșugul (orb, boșorog)
- cai
- boi
- bivoli
- râmători
- câini

Din informațiile adunate de mine, recensământul din 1838 este împărțit în trei arhive:
- la ANIC sunt circa 10 metri liniari de arhivă, în 103 volume în fondul 501/I (conform inventarului cel puțin)
- tot la ANIC mai sunt unsprezece volume în fondul 501/II inventariate drept catagrafii pentru 1838. Însă cel puțin o parte dintre acestea conțin catagrafia regulamentară, și nu recensământul pe familii. Este cel puțin cazul județului Prahova (95/1838), singurul volum pe care l-am consultat.
- la SJAN Ialomița - trei volume în fondul prefecturii (43, 74, 77/1837)
- la SJAN Teleorman - un volum în fondul Preturii Turnu Măgurele (55/1837) care pare să conțină plasa Oltul de Jos. Aceasta este însă și în fondul 501 de la ANIC la nr. I35.

Sunt așadar circa 110-120 de volume. Cele 9 volume pe care le-am pozat eu au în total circa 8000 de pagini (4000 de file). Deci în medie circa 900 de pagini per volum. Estimez așadar un total de vreo 100.000 de pagini. Bucureștiul are cinci volume, deci probabil circa 5000 de pagini. În funcție de cum fotografiați (pagini duble, sau pagină cu pagină), și efortul variază. 

Efortul de transcriere variază mult și nu aș ști cum să îl cuantific. În afară de priceperea și experiența interpretului, cel mai important găsesc că este familiaritatea cu numele și vocabularul specifice locului și perioadei. Apoi depinde și de calitatea scriiturii, care variază enorm — puteți vedea niște exemple tot pe pagina de wiki. Și mai apoi depinde și de ce anume doriți să transcrieți. Eu nu am transcris rubricile referitoare la suprafata de pământ, numărul de animale și de pomi, din dorința de a prioritiza cumva rubricile pe care l-am considerat mai importante pentru genealogie. Evident, transcrierea numelor este cea mai cronofagă, iar rubricile numerice completate numai pentru capul de familie merg mult mai rapid, dar tot necesită un efort.