Împărțire pe regiuni / sub-regiuni

[andreicucuruz]

Mă gândeam că ar fi util să putem filtra localitățile de pe site (cât și rezultatele căutărilor după nume) după regiuni istorice.

Problema e că împărțirea nu e mereu simplă, mai ales în zone precum Transilvania.

Scopul ar fi să identificăm cea mai logică și corectă (dacă se poate spune așa) modalitate de a împărți țara în regiuni și sub-regiuni istorice. Interesantă cred că ar fi și împărțirea în subdiviziuni regionale mai mici, putem vorbi de pildă de microzone istorice, etnografice, etc (e.g. Țara Bârsei, Țara Dornelor, etc.).

Ar trebui definită o structură a regiunilor / sub-regiunilor care să aibă sens din următoarele puncte de vedere:
- cultură și identitate locală
- administrativ-teritorial
- particularități de înregistrare a datelor cu caracter genealogic (e.g. zonele cu influență administrativă austriacă, maghiară au generat tipuri diferite de documente față de vechiul Regat)

Iar structura cred că ar trebui să se limiteze la intervalul de interes genealogic (să spunem sec. 17-21)

De pildă, dacă ne gândim în sens general, am putea spune că avem 4 regiuni istorice pe care le cunoaște toată lumea: Moldova, Țara Românească, Transilvania și Dobrogea. Poate fi Bucovina considerată o regiune istorică sau este o sub-regiune a Moldovei istorice? Dar Oltenia?
În Transilvania avem și mai multe întrebări. Termenul Transilvania, pentru o bună parte din populație, este mai degrabă folosit ca un termen-umbrelă pentru a desemna totalitatea teritoriilor care s-au unit la 1918 cu Vechiul Regat chiar dacă regiuni ca Banat sau Maramureș, fără dubii, au o identitate istorică separată. Cum să facem?

Un punct de plecare (regiuni și sub-regiuni) :

1. Moldova
- Bucovina

2. Transilvania
- Transilvania
- Maramureș
- Banat
- Crișana

3. Țara Românească
- Oltenia

4. Dobrogea

Orice sugestie, corectură, atenționare sau completare e binevenită, mai ales de la cei care cunosc bine o anumită zonă.

[Andrei Jipa]

Aș avea o întrebare: de ce Transilvania apare sub Transilvania?, iar Moldova și Țara românească nu?

Și altă idee ar fi să apară și regiunile istorice cu populație românească din afara granițelor actuale ale României: Basarabia, Bugeac, Timoc, Cadrilater, Pocuția, pe măsură ce apar și (dacă apar) intrări în baza de date

[andreicucuruz]

Da, le-am omis fiindcă nu știam precis cum ar trebui interpretată corect această nuanță.

Transilvania, ca regiune istorică, ar putea fi individualizată, fără legătură cu regiunile Banat și Maramureș de pildă.

Istoric, când mă gândesc la Oltenia o consider parte integrantă din Țara Românească. De aceea mi se părea ciudat să consider Țara Românească și ca o sub-regiune (deci diferită de Oltenia). Acum când mă gândesc mai bine, da, nu pare unitară abordarea propusă de mine. Trebuie să mai cuget

Și altă idee ar fi să apară și regiunile istorice cu populație românească din afara granițelor actuale ale României: Basarabia, Bugeac, Timoc, Cadrilater, Pocuția, pe măsură ce apar și (dacă apar) intrări în baza de date

Da, sigur, doar că nu avem localitățile în baza de date decât pentru Basarabia (singura sursă fiind recensământul din 1774). Deocamdată nu avem nici un doritor care să fie interesat de acoperirea (prin transcrieri de surse nominale) a acestor zone.

[Andredass]

Eu cred că împărțirea pe regiuni ar fi într-adevăr interesantă, dar apare mereu problema obiectivității și a percepțiilor diferite asupra denumirilor (Oltenia din sec. XVIII era mai degrabă regiunea Făgărașului) sau a limitelor teritoriale (unde începe și unde se termină Țara Bârsei? Cine a stabilit aceste granițe?). De multe ori este chiar imposibil să trasăm granițe clare între regiuni. Din acest motiv, mi se pare că repartizarea pe județe (cele actuale) rămâne cea mai obiectivă și corectă variantă, chiar dacă, din punct de vedere istoric, este clar cea mai puțin atractivă.

[andreicucuruz]

Împărțirea pe județe oricum rămâne.

Atunci când vorbim de microregiunile istorice sau etnografice cum e Țara Bârsei, da, e complicată delimitarea. Dar pentru regiuni istorice precum Bucovina, vorbim de o graniță destul de bine definită.

Lista cu localitățile și codurile SIRUTA este deja împărțită pe regiuni (e.g. Centru, Sud-Vest, Vest, etc.) însă ele nu sunt relevante aici. Cred că o împărțire grosieră (Transilvania, Moldova, Țara Românească, Bucovina, Dobrogea, Basarabia) nu ar fi greu de făcut.

[Petrus]

Dacă vrem o abordare sistematică, poate ceva similar cu structura ontologică de la CompGen ar fi de folos https://gov.genealogy.net/item/show/FRAURTJO40IC

[andreicucuruz]

O structură ierarhică temporală, da, sunt de acord că ar fi ceva foarte util, și nu doar pentru genealogie. Dacă vrem să prindem și altceva decât structura curentă extrasă din datele SIRUTA, totuși, asta înseamnă o muncă titanică (de pildă construirea ierarhiilor istorice). Pentru Moldova, de exemplu, toate datele de care avem nevoie deja există aici (https://forum.genealogica.ro/index.php?topic=217.msg1291#msg1291) dar nu văd o posibilitate ușoară de parcurgere automată. Un soft OCR ar putea scoate ceva dar structură nu e unitară, nu avem mereu o ierarhie clară pentru fiecare paragraf.

[Andrei Jipa]

Deși mi se pare foarte interesantă o astfel de funcționalitate, cred că efortul necesar ar putea fi mai degrabă investit în ceva mai apropiat de genealogie sau în consolidarea unei secțiuni a website-ului deja existentă. De exemplu wiki sau dicționarul onomastic.

[andreicucuruz]

De exemplu wiki sau dicționarul onomastic.

O să vreau să lucrez la secțiunea catalogului onomastic în perioada următoare. Dar e necesar mai întâi migrarea aplicației pe un VPS sau un server dedicat pentru a putea integra un motor de căutare care să faciliteze căutările fuzzy / filtrarea de tip faceted search și să poată, pe termen lung, rămâne robust. De asemenea, când introducem posibilitatea utilizatorului de a încărca resurse (e.g. fotografii vechi, resurse brute, etc.), trebuie extinsă și capacitatea de stocare.