Statut fiscal, recensământ 1838

[Andrei Jipa]

Din ce înțeleg, în zona Prahova-Buzău, zona ta de interes, cred că obștea de moșneni încă aveau proprietăți serioase în sec. 19.

Sunt astfel de cazuri excepționale și în satele Moldovei dar din câte am observat, aceștia se deosebesc de birnici - reușesc de obicei să urce în clasa socială a vremii și îi întâlnim pe diferite poziții de privilegiu (e.g polcovnicei, postelnicei, căpitani, etc.)

Într-adevăr, confirm și eu procesul acesta și citez aici dintr-un text de Constantin Râpeanu și Nicolae Simache despre Starchiojd, p.10:

La început, în stare de devălmăşie, deosebirea între moşneni era greu de făcut, dacă ne referim la suprafaţa pămîntului stăpînit. Mai tîrziu, lucrurile se schimbă. În timp ce unii dintre ei, care ocupau diferite slujbe în cadrul comunităţii sau administraţiei, se îmbogăţesc cu repeziciune, graţie numeroaselor scutiri şi foloase pe care le aveau, alţii, mai mulţi în neam şi striviţi sub greutatea birurilor mereu mărite sau loviţi de greutăţi, sărăcesc şi se îndatorează, fiind siliţi să-și vândă drepturile de moştenire.

Din documentele Starchiojdului se poate vedea procesul de diferenţiere în sânul moşnenilor Chiojdeni. Procesul este, la început, lent. Oamenii înmulţindu-se şi pămîntul rămînind acclași, unii dintre ei se strâmtorează din ce în ce, sărăcesc, în timp ce alţii se menţin, ba îşi măresc moştenirea prin cumpărări de la cei loviţi de nevoi.

Și un alt citat, din Dinică Ciobotea et al. "Obștile moșnenilor Proprietari din Chiojdul de pe Bâsca", p.22:

În ceea ce priveşte ponderea proprietăţii moşneneşti în raport cu suprafaţa totală, judeţele Prahova cu 19,56 şi Buzău cu 15,57% depăşeau media pe ţară (14,50%). De asemenea, proprietatea unui moşnean în medie de 12,53 ha în plasa Teleajen şi de 9,19 ha în plaiul Buzău era peste media generală din ţară (6,83 ha).

Mulţi moşneni deţineau drepturi de proprietari în devălmăşie de peste 50 sau 100 ha. Ei, de fapt, formau acea elită care, înainte de 1858, pătrundea uşor în rândurile dregătorimii locale sau în categoria boiernaşilor şi boierilor de rangul al treilea

[Vrabie Constantin Radu]

va multumim mult pentru pertinentele pareri. Oare ceva literatura pe acest subiect exista?