Departamentul criminalicesc în Moldova (1799–1828) - Condici de sentințe

Creat de bendorna, Aug 12, 2025, 02:49 PM

« precedentul - următorul »
Moldova

bendorna

O sursă documentară mai thriller: Departamentul criminalicesc în Moldova (1799–1828) de Silviu Văcaru si Cătălina Chelcu, Editura UAIC, 2017–2024, in trei volume

Dacă stirile de la ora 5 de la PRO TV ar fi existat acum 200 de ani, probabil ar fi relatat exact cazurile din aceste volume. Crime pasionale, tâlhării în plină stradă, furturi ingenioase și procese spectaculoase. Această colecție publică integral condicile de sentințe ale Departamentului Criminalicesc din Moldova (1799–1828), oferind nu doar detalii despre fapte uneori șocante, ci și o imagine vie a societății de atunci: relații sociale, statuturi, obiceiuri și geografia locală a satelor, târgurilor și drumurilor din epocă.

Ediția este completată de note explicative, glosar de termeni arhaici și indici de nume. Cred ca e o o sursă prețioasă pentru pasionații de istorie, genealogie și geografie istorică.

Primele doua volume sunt disponibile integral pe academia.edu :

Vol 1:
https://www.academia.edu/97669250/Silviu_V%C4%83caru_C%C4%83t%C4%83lina_Chelcu_Departamentul_criminalicesc_%C3%AEn_Moldova_1799_1828_vol_1_1799_1804_Iasi_

Vol 2:

https://www.academia.edu/97668968/Silviu_V%C4%83caru_C%C4%83t%C4%83lina_Chelcu_Departamentul_criminalicesc_%C3%AEn_Moldova_1799_1828_vol_2_1805_1821_Iasi

Si aici o recenzie de Petronel Zahariuc

https://www.academia.edu/39921229/Recenzie_la_Departamentul_Criminalicesc_%C3%AEn_Moldova_Condici_de_sentin%C8%9Be_1799_1804_editori_Silviu_V%C4%83caru_%C8%99i_C%C4%83t%C4%83lina_Chelcu_%C3%AEn_Archiva_Moldaviae_X_2018_p_466_467



bendorna

Genul de sursă in care n-ai vrea să descoperi vreun strămoș printre protagoniști. ;D

andreicucuruz

Citat din: bendorna din Aug 12, 2025, 03:02 PMGenul de sursă in care n-ai vrea să descoperi vreun strămoș printre protagoniști. ;D

Hmm... nu mai putem schimba trecutul iar răspunzători pentru faptele strămoșilor nu cred că putem fi. Cu atât de puține surse la îndemână pentru a reîntregi o altfel de istorie decât aceea faptică, cu date seci - cred că se încadrează la sursele care pot completa imaginea de ansamblu a trecutului lor. Mi-aș dori să găsesc ceva. Frunzărisem acum vreun an primul volum, mulțumesc pentru reminder. ;D

dumiac

Foarte interesante cărțile! Până la urmă, la începutul secolului al XIX-lea trebuie să fi fost în viață peste 100 dintre strămoșii fiecăruia dintre noi, ca să nu mai vorbim de frați, veri ș.a.m.d., deci nu ar fi de mirare să fie și cineva certat cu legea sau victima unei asemenea persoane printre ei.

Fratele străstrăstrăbunicii mele pe linie maternă a fost asasinat. E o informație neplăcută, fără nicio îndoială, dar în același timp, din articolele din ziar despre ce s-a întâmplat am aflat detalii despre viața lui pe care nu le-aș fi putut afla altfel. (Link pe Arcanum pentru cei curioși)

Am o informație pe care am căutat-o în cele două volume, dar nu am găsit nimic relevant. Străbunicul meu ne-a lăsat un caiet cu arborele genealogic al familiei lui și diverse detalii despre unii membri. Despre vărul bunicului lui patern, preotul Dumitrache Grigoriu, a scris că pe vremea când, în tinerețe, era dascăl la biserica Banu din Iași, în anul 1833 a văzut spânzurătoarea fraților Ciulei de la Dorohoi. Mi-ar plăcea să aflu mai multe despre acești frați – chiar dacă nu sunt rude, iată că au reprezentat un eveniment memorabil din viața unor strămoși de-ai mei.

bendorna

^ Cele trei volume acoperă perioada 1779-1828, deci poveste fraților Ciulei e cinci ani mai târziu. In fine și eu am găsit ambele volume destul de interesante ne dă o imagine a societății ce nu o putem găsi in cărțile de istorie.

dumiac

Ei da, am gândit întâi ca un om din zilele noastre, când un proces poate dura mulți ani de zile. Și m-am gândit că dacă în 1833 au ajuns la spânzurătoare, poate că au fost recidiviști și se apucaseră de fărădelegi deja dinainte de 1828.

Am citit prima anafora din primul volum, din 1799, și acolo apare un personaj, Nițul zăt Lazor căpitan, care trecuse prin multe în anii precedenți. Deja în 1793 săvârșise o crimă și fusese condamnat la moarte, dar condamnarea nu fusese confirmată de domn. Cumva a fost chiar amuzant că a fost eliberat cu promisiunea să-i înapoieze banii păgubașului, dar el bineînțeles că s-a apucat să facă rost de bani comițând alte infracțiuni. A ajuns la ocnă, de unde a evadat în 1798, și apoi a mai furat și în primăvara lui 1799, când boierii judecători au propus să fie osândit la moarte, ,,fiind înrădăcinat în furtușaguri și în ucideri". Dar voievodul a hotărât să fie trimis la ocnă pe viață.

bendorna


dumiac


bendorna