Actele de identitate

[bendorna]

Am o întrebare ce ma frământa de multe vreme. Oare ce se întâmplă cu actele de identitate ale persoanelor decedate care sunt depuse la autorități.
Sunt distruse sau sunt arhivate? Din ce an au fost introduse cărțile de identitate cu fotografii?

[andreicucuruz]

Cred că sunt puține șanse să fie păstrate. Dacă nu mă înșel, am văzut acte de identitate tăiate și restituite (nu îmi amintesc dacă asta se întampla în urma unei înoiri a cărții de identitate sau în urma decesului).

Din ce an au fost introduse fotografiile portret pe cărțile de identitate, da, asta e o întrebare bună. Sper să nu spun vreo prostie dar cred că vorbim despre perioada de după 1945. Sunt curios și eu dacă cineva are informații certe.

[Valentin77]

 

Primul act normativ care a reglementat ținerea evidenței cetățenilor români și eliberarea unor documente de identitate a fost Legea nr. 812 din 19.03.1915 pentru controlul străinilor, controlul unora din stabilimentele publice și pentru înființarea unui birou al populațiunii, lege modificată prin Decretul nr. 655 din 01.03.1921 pentru punerea în aplicare a capitolului din Legea asupra controlului străinilor, controlul unora din stabilimentele publice și pentru înființarea unui birou al populației.
  În principal, pe linie de evidență a populației, această lege stipula obligația ca organele poliției să elibereze acte de identitate, iar hotelierii și hangiii să țină evidența călătorilor, sosiți și plecați, în anumite registre numerotate și parafate de autoritatea polițienească, acestea fiind prezentate poliției pentru control, ori de câte ori erau solicitate.
   Potrivit acestei legi, trebuia să se constituie câte ,,un birou al populațiunii"pe lângă , fiecare poliție de oraș, în comunele urbane" (în prezent orașe și municipii) și pe lângă, fiecare primărie, în comunele rurale"(actualele comune). De asemenea, legea stabilea că buletinele de înscriere se eliberau la cerere, iar cel care își stabilea reședința obișnuită într-o localitate avea obligația de a se prezenta la biroul populațiunii în termen de 15 zile de la sosire, pentru a cere înscrierea. Buletinele de înscriere se eliberau în mod gratuit la cerere, iar în cazul unui duplicat se percepea o taxă de 1 leu. Prima înscriere se făcea pe baza certificatelor de stare civilă, iar în caz de strămutare de reședință, înscrierea se realiza pe baza dovezii de înscriere eliberată de biroul ultimului domiciliu sau ultimei reședințe. Totodată, orice persoană care își schimba domiciliul trebuia să declare acest lucru biroului populațiunii la care era înscris, cu cel puțin 48 de ore înainte.

   Pentru punerea în aplicare a legii, s-a emis un regulament aprobat prin Decretul nr. 947 din 24.03.1921, care prevedea că erau obligați să facă declarații de înscriere la biroul populațiunii, toți locuitorii fără deosebire de naționalitate.

   După înscrierea la biroul populațiunii pe baza certificatelor de stare civilă, cetățenilor li se elibera un ,,buletin de înscriere la biroul populației". în conținutul acestor acte de identitate se regăseau informații referitoare la datele de stare civilă, la domiciliul, la profesia, porecla și semnalmentele posesorului (statura, părul, fruntea, sprâncenele, ochii, nasul, gura, bărbia, fața, tenul, semnele particulare). Deși regulamentul a stabilit un model al buletinelor de înscriere la biroul populației, pentru că au fost confecționate de fiecare județ în parte, acestea erau diferite ca mărime, culoare și, uneori, chiar și conținut.

[bendorna]

Interesant. Asta inseamna ca daca ar exista registre de evidenta populatiei (similare celor de stare cvila), nu sunt accesibile fiind sub 100 de ani.

[andreicucuruz]

@Valentin77

Mulțumim pentru detalii, sunt de ajutor. Am și eu înscris care confirmă cele menționate.

Știți să se fi păstrat așa ceva în arhivele primăriilor de comună/oraș? Eu tare mă îndoiesc.