Citat,,Definirea categoriei de boieri de neam s-a produs cu ocazia reformelor făcute de Constantin Mavrocordat în 1740, când aceștia erau considerați ca reprezentând urmașii fără dregătorie ai boierilor veliți. Ei erau nevoiți să-și dovedească apartenența la această categorie socială prin acte sau mărturii, care să ateste faptul că ascendenții lor ocupaseră o dregătorie. Ulterior criteriul de dovedire al apartenenței și-a pierdut din rigiditate, putând deveni boieri de neam și acele persoane numite de domn. [...] Constantin C. Giurescu argumentează prin documente de arhivă, emise în intervalul 1800 – 1848, faptul că pentru a obține privilegiul de boier de neam criteriul de facto era hotărârea domnească și nu descendența dintr-un boier velit sau de rangul întâi. Luând în calcul numele persoanelor menționate în documente, istoricul susține ideea că, dacă unii ar putea fi considerați ca descendenți de boieri, ceilalți au primit diplome fără a avea o ascendență boierească, trăind în mediul rural, fiind implicați în diferite activități: comerț, arendări de moșii etc. [...] Spre deosebire de celelalte categorii sociale pentru care dajdiile anuale aveau un caracter obligatoriu, neamurile erau scutite de asemenea taxe, dar contribuiau la sporirea veniturilor Vistieriei prin plata unui ,,drept de diplomă". Boierii de neam puteau dobândi și patentă de meșteri sau negustori fără a plăti taxa de patentă. [...] Pentru că nu puteau fi recrutați, boierii de neam aveau dreptul de a se încadra în serviciul militar cu aceleași avantaje ca și restul boierimii, având ,,drit pentru cin offițeresc". Boierii de neam beneficiau, conform legislației în vigoare în perioada regulamentară, de drepturi politice și militare, făceau parte din ultimele trepte de nobilitate, bucurându-se de anumite privilegii, fiind atestați catagrafic ca proprietari de pământ sau deținători de patentă. Astfel, putem afirma că această categorie socială distinctă făcea parte din rândul micii boierimi întâlnite atât în mediul urban, cât și la sate, unde reprezentau elita implicată în activități agricole, administrative, meșteșugărești și negustorești" (Dumitrescu, Popescu, 2019, pp. 227-228)
Citat din: bendorna din Noi 28, 2025, 09:38 AMN-am studiat de ce dar e un caz atipic unde copilul preia numele mameiDacă te referi la cazul lui Creangă, da, este unul atipic. Dar cred că este o excepție, vorbim de un nume asumat conștient sub influența bunicului David Creangă, care era o figură notabilă în comunitatea din jurul Pipirigului.
Pagină creată în 0.033 secunde cu 11 interogări.