Descendent direct din Miron Costin (1633–1691)

[abmunteanu]

Majoritatea populației a rămas pe loc, mai ales în zonele rurale. Sigur că au existat de-a lungul timpului evenimente dramatice, de exemplu catastrofe naturale sau războaie prelungite, care au modificat profund structura genetică a unor populații, dar aceste evenimente n-au fost foarte multe în istorie, în așa fel încît o populație să dispară complet și să fie înlocuită de o alta, complet diferită din punct de vedere genetic.

De exemplu războaiele Daco-Romane au fost un astfel de eveniment, care a avut ca urmare genocidul unei părți importante a populației din Dacia, cei pieriți în război în principal, dar și cei care s-au opus după război ocupației Romane sau care au murit din cauza abuzurilor care urmau întotdeauna după un război de cucerire în perioada antică, în care populația cucerită era transformată în sclavi aflați la bunul plac al cuceritorului. Rezultatul a fost dispariția unui mare număr de haplogrupuri Y și ADNmt Dace și apariția unor haplogrupuri Y și ADNmt care nu existau pe teritoriul Daciei, aduse de coloniștii care au înlocuit Dacii pieriți în catastrofa umanitară produsă de războiul de cucerire Roman.

Dar în general, exceptînd aceste evenimente dramatice, a existat o continuitate a populației rurale care poate să meargă nu numai pe sute de ani în urmă, ci în unele cazuri și pe mii de ani în urmă. Continuitatea pe timp de sute de ani poate fi ușor demonstrată prin genealogia genetică, comparînd haplogrupurile Y și ADNmt (mitocondrial) cu cele existente la eșantioanele de ADN Vechi/Antic [Ancient DNA] testate în cursul diverselor studii făcute pe această temă. Pentru studiul publicat în aprilie 2026, de care am vorbit deja, au fost testate 10 000 de eșantioane de ADN vechi și asta înseamnă multe mii de haplogrupuri Y și ADNmt descoperite. În momentul în care vor fi incluse toate în bazele de date de la FamilyTreeDNA și YFull vom putea compara mai bine haplogrupurile populațiilor vechi și ale celor contemporane din Europa.

O să dau totuși două exemple de continuitate pe timp foarte îndelungat.

1) ADN-Y
-----------
Eu am făcut o hartă a răspîndirii haplogrupului I-FGC22045, bazată pe testele ADN-Y comerciale (Big Y, WGS, 23andMe) și pe cele făcute la Universitatea din Belgrad în acțiunea anuală de testare în masă organizată de Societatea Genealogiștilor Sîrbi Poreklo. Am luat deci în principal rezultatele raportate pe forumul Poreklo, care au inclus mereu locul de naștere al bărbatului testat și le-am pus pe o hartă personalizată făcută cu Google Maps.

Harta Răspîndirii Haplogrupului I-FGC22045
https://www.google.com/maps/d/u/0/edit?mid=1vUVGMnK_Jqmyq_ZT0aiAS2bxaFtSgc4&usp=sharing

Atît FTDNA cît și YFull dau ca dată de naștere a celui mai îndepărtat strămoș cu acest haplogrup anii 700-800 e.n (CE). Eu cred că e mai aproape în timp, pe la 1100-1200, dar asta contează mai puțin pentru ce vreau eu să spun.

Se poate vedea ușor pe hartă că în timpul de cînd a apărut în Balcani, aria de răspîndire a haplogrupului a rămas relativ restrînsă, în sensul că n-au existat migrări care să ducă populații mari cu acest haplogrup în afara Balcanilor de Vest. Chiar și în Balcani, migrarea către Bosnia de Vest și Croația a fost determinată de invazia otomană care a determinat mulți Vlahi și Sîrbi să migreze spre vest, altfel probabil că haplogrupul n-ar fi ajuns în număr mare acolo.


2) ADNmt
------------
Roberta Estes, genealogistă din SUA, a investigat ADN-ul mitocondrial al lui Jim, o rudă de-a ei. Haplogrupul lui ADNmt este V216a2, care a apărut pe la 1050 e.n. Străbunica lui pe linie strict maternă era Sophia Schmidt din Timișoara. Haplogrupul moștenit de la această strămoașă e înrudit cu cel descoperit în trei morminte ale culturii Yamnaya, două din Ungaria și unul din Slovacia, eșantioanele de ADN prelevate de acolo fiind vechi de 4800 de ani. Distanța dintre Timișoara și locurile din Ungaria și Slovacia unde au fost descoperite eșantioanele de ADN Vechi este de 157 km și respectiv 393 km. Deci haplogrupul respectiv a existat în acea zonă timp de mii de ani.

=================
Jim's Discover Ancient Connections tells me that 5200 years ago, Jim shared a common mitochondrial DNA ancestor with two Hungarian and a Slovakian Yamnaya cultural burial whose remains date to about 2800 BCE, or about 4800 years ago.

To be clear, the common haplogroup between Jim and all three burials dates to 5200 years ago, when their common haplogroup was formed, but the remains themselves are from about 4800 years ago – so only about 400 years difference between the haplogroup birth date and when those people lived, died and were buried.

How close are the remains to the location of Jim's ancestor in Timisoara?

Using Google Maps, I placed the three Yamnaya burial locations (blue pins), plus Timisoara.

The two most distant points, Timisoara to Lesne, Slovakia, walking, is 393 km or 245 miles. The closest burial to Timisoara, located in Sárrétudvari, Hungary, is 157 km  or 119 miles.

So Jim's ancestors remained in the same general area for someplace between 4,800 and 5,200 years. And, his great-grandmother was born not far from those burials. That alone is an INCREDIBLE find!

https://dna-explained.com/2025/04/23/new-mitotree-haplogroups-and-how-to-utilize-them-for-genealogy/
=================

Eu credeam inițial că Mircea Dragomir susține o descendență directă pe linie paternă din Miron Costin, pentru că reportajul de la TVR Iași n-a fost clar, sau partea în care Mircea Dragomir explica în detaliu înrudirea a fost tăiată la montaj. De-aia spuneam că un test Big Y sau WGS ar putea să confirme înrudirea prin compararea cele două haplogrupuri Y, al lui Miron Costin și Mircea Dragomir. Dar înrudirea e se pare prin familia Czerkawski din Bucovina, care-i mai apropiată în timp. Îmi mențin părerea că Mircea Dragomir ar trebui să dovedească și prin teste ADN înrudirea cu această familie, nu numai cu acte și documente.

Evident că o persoană din ziua de azi nu are ADN de la toți strămoșii îndepărtați, dar nu se știe niciodată dacă nu cumva are ADN moștenit de la un anumit strămoș. Am dat în altă discuție exemplul cu eșantionul de ADN Vechi al unui bărbat care a trăit pe la 1650 și avea haplogrupul I-FGC22061. Am încărcat la GEDmatch rezultatul testului lui ADN, iar cele două kituri GEDmatch create au mii de potriviri contemporane. Ținînd cont de faptul că Miron Costin a trăit între 1633-1691, nu este exclus ca Mircea Dragomir să aibă ADN comun cu el, și asta ar demonstra că înrudirea nu poate fi pusă la îndoială.

Pînă ce rămășițele lui Miron Costin nu vor fi testate, nu vom putea ști ce haplogrup Y și ADNmt avea, deci nu vom putea ști dacă era sau nu înrudit genetic cu populația locală din zona în care a trăit. E vorba de zona care include județul Neamț și cele învecinate, nu o zonă limitată la cîteva sate. Oricum, haplogrupul Y al lui Miron Costin ar fi foarte interesant de aflat, pentru că ar demonstra cel mai bine faptul că nu se trăgea din coloniști Romani veniți din Italia, așa cum își închipuia.

[andreicucuruz]

@abmunteanu Îmi pare rău că trebuie să o spun însă în această discuție ați avansat atât de multe afirmații nefondate sau viciate logic (pe care nu le-ați recunoscut/corectat nici după ce v-au fost aduse la cunștință) încât mă întreb dacă merită să continui să încerc să le punctez. Voi încerca totuși să le documentez, așa cum le văd eu.

Ce mi se pare corect:

• Publicarea lanțului documentar generație cu generație este legitimă și necesară. De aceea am spus de la început că așteptăm un articol detaliat de la Mircea (pe care, nu mă îndoiesc, îl vom vedea în curând).
• Genealogia genetică este un instrument valoros și poate infirma sau susține ipoteze de descendență biologică în anumite condiții.
• Arborii online conțin adesea invenții, mai ales când apar descendențe nobile fără surse clare.
• Relațiile adoptive ar trebui marcate clar în arborii publici folosiți în context genetic. (pentru a nu induce în eroare)

Cred că nu este nimeni pe forum care să conteste aceste lucruri.

Unde argumentația mi se pare problematică

1. Descendență directă nu implică descendență patriliniară
"Descendent direct" nu înseamnă decât că fiecare verigă din lanț este copilul celei anterioare, indiferent de sex.

2. Contradicție de logică
În același fir susțineți că "ADN-ul nu poate înlocui documentele" și că ,,o cercetare fără genetică nu are valoare." Cele două nu pot fi adevărate simultan. Fie genetica este un instrument complementar, fie este instanța supremă, afirmațiile nu pot fi amândouă adevărate după cum convine argumentului.

3. Confundarea genealogiei cu biologia / pedigree biologic
Genealogia studiază familia ca structură socială, juridică și culturală de sute de ani și mii de ani, nu-i o invenție modernă și nu este "sentimentalism." Mii de genealogii boierești, nobiliare și regale din toată Europa au fost construite fără genetică și au valoare incontestabilă (indiferent dacă o anumită verigă poate fi ulterior demontată de alte probe, documentare sau genetice).

4. ADN în comun cu o persoană istorică nu demonstrează automat o relație specifică
Afirmați că ADN comun cu Miron Costin "ar demonstra că înrudirea nu poate fi pusă la îndoială.". ADN în comun ar demonstra doar o rudenie biologică oarecare (dacă nu vor fi doar segmente fals pozitive), nu linia documentată concret de Mircea. Zeci de mii de contemporani pot fi rude biologice cu Miron Costin pe cu totul alte căi. Genealogia documentară face exact ce ADN-ul nu poate face și anume să identifice linia specifică.

5. Problema argumentului documentat de @dumiac (probabil cea mai puternică)
La a 12-a generație, probabilitatea de a mai moșteni ADN detectabil de la un anumit strămoș este, potrivit calculelor lui David Reich, de aproximativ 19%. Prin urmare, un test genetic negativ nu ar infirma automat descendența documentară; dimpotrivă, absența ADN-ului detectabil ar fi chiar un rezultat probabil, chiar dacă relația genealogică este corect stabilită prin acte.

Dacă urmăm consecvent logica dvs., ar trebui atunci să eliminăm din arbore toți strămoșii de la care nu mai păstrăm material genetic detectabil autozomal? Încetează ei să mai fie strămoșii noștri genealogici? Își pierd valoarea pentru cercetarea istoriei familiei?

6. Standard dublu
Cereți dovezi riguroase și considerați că o documentare genealogică este fără valoare dacă nu este validată biologic iar în același timp avansați fără nici un fel de argument ipoteze precum următoarea: "După părerea mea tribul Drobnjak e originar din Transilvania, unde se numea Dobroneagu, [...]. În mod foarte probabil tribul n-a plecat din Transilvania cu haplogrupul Scandinav, ci l-a primit după ce a migrat în Balcanii de Vest de la un Normand care s-a stabilit pe coasta Adriaticii [...]".

7. Generalizări bazate pe cazuri excepționale
Tribul Drobnjak și clanul MacDonald sunt cazuri interesante și nu mă îndoiesc reale, dar excepționale. A concluziona din ele că orice cercetare documentară este "potențial falsă" este, după mine, o eroare. Dacă unele genealogii au fost corectate de genetică nu înseamnă că toate genealogiile fără genetică sunt nesigure.

8. Standard de validitate inventat
Din câte am citit, niciun standard genealogic internațional recunoscut nu impune testarea genetică ca cerință. GPS (Genealogical Proof Standard) cere cercetare exhaustivă, citări complete, analiză și corelare, rezolvarea contradicțiilor și o concluzie coerentă. Dovezile genetice sunt incluse când există și sunt relevante dar nu sunt considerate dovezi supreme.

9. Presupusa continuitate locală
"Haplogrupul trebuie găsit în zona natală a lui Miron Costin" ignoră secole de migrații, strămutări, dispariția satelor, înființare și reînființare pe aceleași siliști de sat, etc., lucruri pe care le recunoașteți în alte contexte. De pildă, în județul Neamț, numai după analiza surselor nominale din perioada 1774-1820 se poate constata o migrație uriașă de peste munți (ungurenii veniți din zona Mureș, Maramureș și în general de peste munți) care practic schimbă structura satelor. Continuitatea locală este demontată chiar și de genealogiile noastre recente care arată că de la 1-2 sate de origine în generația părinților/bunicilor, ajungem și la zeci de localități în generația 10 (eu am documentat 16 sate de origine în acest moment).

10. Haplogrupul Y al lui Miron Costin nu ar demonstra nimic despre originea romană
Scrieți că testarea rămășițelor lui Miron Costin "ar demonstra cel mai bine faptul că nu se trăgea din coloniști romani veniți din Italia." Nici acest lucru nu îl văd posibil. Un haplogrup Y reflectă o singură linie patrilineară din miile de linii ancestrale ale unui individ. Chiar dacă Miron Costin ar fi avut un haplogrup considerat balcanic sau slav, asta nu ar spune nimic definitiv despre originea etnică sau culturală a familiei lui, și cu atât mai puțin despre romanizare ca fenomen lingvistic și cultural care nu se transmite printr-un singur cromozom.

11. Diluarea argumentelor în volume mari de text
Este greu să analizezi pagini întregi care merg pe tangente, războaie daco-romane, haplogrupuri sârbești, cultura Yamnaya, baze de date americane, fără ca punctele principale de dezbatere să fie atinse direct. După părerea mea, ar fi mult mai constructiv să sintetizați, astfel încât ceilalți participanți să poată identifica și adresa punctual firul de discuție.

[abmunteanu]

PARTEA 1

Hai să le luăm pe rînd.

1) Am repetat că a fost doar o impresie a mea că Mircea Dragomir ar fi susținut o descendență directă pe linia strict paternă din Miron Costin, datorită faptului că filmulețul despre el a fost foarte scurt și probabil partea unde dădea detalii n-a ajuns în forma finală dată la televizor. Sigur, așteptăm articolul care să detalieze înrudirea, dacă va veni.

2) Analiza genetică este instanța supremă în ce privește verificarea unui arbore genealogic. Dar nu se poate face un arbore genealogic întins pe multe generații folosind teste ADN, pentru simplul motiv că strămoșii îndepărtați care trebuie să apară în arbore nu mai sînt în viață și nu pot fi testați. Deci arborele se face cu mărturii orale și documente, dar se verifică prin teste ADN, în măsura în care e posibil. Un arbore verificat prin teste ADN e mai valoros decît unul care n-a fost verificat.

3) Genealogia studiază doar descendența unei anumite familii, nu studiază familia respectivă în detaliu din punct de vedere istoric, social, economic, psihologic, etnografic, etc. Cărțile de genealogie a familiilor din SUA și Anglia despre care am vorbit într-un mesaj anterior nu prezintă astfel de aspecte, care depășesc cadrul genealogiei și se încadrează în domeniul istoriei, sociologiei, etc. N-am primit nici un singur exemplu despre o cercetare genealogică care să ia în discuție toate aceste aspecte colaterale referitoare la viața unei familii. Cercetarea biografică nu-i aceeași cu cercetarea genealogică. Biografiile includ în general o secțiune de genealogie, dar ea e de obicei foarte redusă. Cărțile de genealogie sînt mai degrabă cărți "tehnice", pline de liste de persoane și de evenimentele (nașteri, căsătorii, etc.) din viața acestora. Poate nu știu eu și s-au publicat la noi astfel de cărți multidisciplinare despre genealogia unor familii, dar eu nu le-am văzut în librării sau pe internet.

Dau un alt exemplu, al unei cărți despre genealogia familiei Plantagenet, publicată în 2011. Această familie nobiliară foarte cunoscută nu este studiată ca "structură socială, juridică și culturală", pentru că nu ăsta e scopul unei cărți de genealogie. Cartea cuprinde doar mii de persoane și evenimentele din viața lor ce au legătură cu genealogia. Cartea nu poate fi descărcată gratuit pentru că e prea recentă, dar poate fi împrumutată și citită gratuit de oricine are un cont, și el gratuit, făcut pe situl Internet Archive.

Douglas Richardson: Plantagenet Ancestry - A Study in Medieval and Colonial Families
https://archive.org/details/plantagenetances0000rich

Evident că s-a făcut genealogie cu mult înainte de apariția genealogiei genetice. Arborii genealogici creați în trecut au valoare, dar asta nu înseamnă că nu pot fi contestați. Analizele genetice au arătat tocmai asta, că acești arbori nu trebuie socotiți ca fiind adevărați, ci trebuie dovedit faptul că sînt adevărați, lucru realizat inclusiv cu metodele genealogiei genetice.

Un exemplu recent e cel al unor persoane contemporane care conform arborelui lor genealogic ar fi trebuit să aibă același cromozom Y ca Richard al III-lea, ale cărui rămășițe au fost descoperite în 2012. Testele au arătat însă că nu era așa, deci niște arbori genealogici considerați corecți timp de secole trebuie revizuiți.

================
In November 2014, the results of the DNA testing were published, confirming that the maternal side was as previously thought. The paternal side, however, demonstrated some variance from what had been expected, with the DNA showing no links between Richard (YDNA Haplogroup G-PF3293, possibly clade G-S11415 under G-L30) and Henry Somerset, 5th Duke of Beaufort (YDNA Haplogroup R1b-U152), a purported descendant of Richard's great-great-grandfather Edward III of England. This could be the result of covert illegitimacy that does not reflect the accepted genealogies between Edward III and either Richard III or the 5th Duke of Beaufort.

https://en.wikipedia.org/wiki/Richard_III_of_England#Discovery_of_remains
===============

Apariția sentimentalismului în știință și multe alte domenii este o caracteristică a perioadei actuale, fiind o consecință a ideologiei "Woke" [Trezire], conform căreia pe primul plan trebuie pusă starea psihologică a persoanelor care s-ar putea simți rănite în sentimentele lor. O persoană adoptată se poate simți rănită psihologic de faptul că nu i se permite să-i considere pe părinții adoptivi ca părinți genetici și să-i pună ca atare în arborele genealogic, dar asta-i situația dacă se vrea că genealogia să fie considerată o știință, nu o pseudoștiință în care fiecare să facă ce vrea. Problema acestui forum nu este că persoanele adoptate s-ar putea simți excluse de ceilalți, ci că marea majoritate a utilizatorilor forumului se exclud singuri, neparticipînd la discuții.

4) Sigur că dacă s-ar descoperi că Miron Costin și Mircea Dragomir au ADN comun nu înseamnă că acesta a venit exact pe linia descoperită Mircea Dragomir. Dar ar confirma înrudirea și ar face ipoteza înrudirii pe linia respectivă mai probabilă. Se poate apoi căuta prezența segmentului sau segmentelor de ADN comun la descendenții familiei Czerkawski din Bucovina. Genealogia documentară poate propune linii de înrudire, dar ea nu le poate confirma fără putință de îndoială decît dacă se găsesc segmente de ADN comun la descendenții ce aparțin liniilor respective. Un anumit segment de ADN prezent la Miron Costin, descendenții familiei Czerkawski și Mircea Dragomir ar confirma științific adevărul ipotezei genealogice susținute de Mircea Dragomir. Eu nu minimizez valoarea muncii de cercetare a lui Mircea Dragomir, spun doar că în ziua de azi trebuie prezentate și dovezi genetice, nu numai documentare. Înainte de anul 2010 dovezile documentare erau suficiente, acum nu mai sînt.

5) E adevărat că în cazul unui strămoș foarte îndepărtat, există o mare probabilitate ca o persoană contemporană să nu aibă nici un pic din ADN-ul lui sau ei. Dar asta nu trebuie să reprezinte o scuză ca să nu fie făcute teste genetice și să se ia de bună pista documentară. Dacă Miron Costin și Mircea Dragomir n-au ADN în comun nu înseamnă că nu-s înrudiți, dar dacă se descoperă că au fie și un segment de 6 cM în comun, atunci cercetarea lui Mircea Dragomir capătă o altă valoare, fiind sprijinită nu numai de documente, ci și de probă științifică a înrudirii.

Nu știu de ce nu se înțelege faptul că eu nu contest arborii genealogici făcuți cu metodele genealogiei clasice, spun doar că ei trebuie verificați, în măsura în care e posibil, cu metodele genealogiei genetice. Pînă la proba contrarie, orice arbore e considerat corect, dar asta nu înseamnă că nu trebuie încercată verificarea lui prin teste ADN. Dacă arborele nu-i corect, mai devreme sau mai tîrziu adevărul tot va ieși la iveală, deci e mai bine să se prevină apariția unei situații penibile.

Pe de altă parte, nu cred că există o satisfacție mai mare în genealogie decît atunci cînd poți să confirmi prin metode genetice ceea ce ai descoperit prin metode clasice. O potrivire genetică mare cu un nume de strămoș care apare și-n arborele tău confirmă justețea arborelui. Uneori se întîmplă chiar invers, să descoperi mai întîi o înrudire genetică (o potrivire mare la una din companiile de testare ADN) și abia apoi s-o confirmi documentar.

Cel puțin în ce privește linia strict paternă, părerea mea e că trebuie verificată cu ajutorul testelor ADN-Y, lucru care nu costă mult dacă se folosește testul Family Finder de la FTDNA.

[abmunteanu]

PARTEA 2

6) Am vorbit despre ipoteza transformării numelui Dobroneagu în Drobnjak în mesajele de mai jos:

https://forum.poreklo.rs/index.php?topic=472.msg185233#msg185233

https://forum.poreklo.rs/index.php?topic=472.msg186194#msg186194

E o ipoteză care trebuie verificată prin teste ADN ale bărbaților care trăiesc în zona unde se află toponimul Dobroneagu din Făgăraș urmate de descoperirea unui haplogrup Y prezent și-n Balcanii de Vest, care ar putea fi cel originar al tribului Dobroneagu/Drobnjak. Am spus de cel puțin zece ori în mesajele de pe forumuri că cercetarea mea genealogică despre haplogrupul I-FGC22045 e speculativă și trebuie confirmată de teste ADN. Nu văd unde este măsura dublă (standardul dublu). Eu sînt convins de faptul că cercetarea mea e corectă, dar sînt convins și de faptul că trebuie verificată prin dovezi genetice care să sprijine ce susțin eu (originea Normandă prin familia Montfort). Cînd cercetarea va fi astfel verificată, nu va mai fi speculativă, va deveni adevărată, fiind confirmată științific.

7) Cazurile Drobnjak și MacDonald nu sînt nici pe departe excepții. Forumurile de genealogie, Reddit și grupurile Facebook despre haplogrupuri Y au multe mărturii ale unor Americani care vorbesc de faptul că haplogrupul lor Y nu este cel așteptat și că de fapt au haplogrupul asociat cu altă familie extinsă. În SUA cercetarea genealogică e foarte dezvoltată și se știu multe din haplogrupurile Y ale primilor coloniști Englezi, din care descind zeci de mii de bărbați contemporani. Toți descendenții unui astfel de colonist ar trebui să aibă haplogrupuri Y strîns înrudite, ceea ce nu e cazul în unele situații. Deci cercetarea documentară făcută de bărbații respectivi care arăta că se trag din colonistul în cauză s-a dovedit falsă. Asta dovedește că încrederea într-un arbore genealogic bine cercetat documentar nu trebuie să fie absolută. Fiecare e liber să creadă că cercetarea lui genealogică e corectă, dar trebuie să fie conștient că s-ar putea să nu fie, dacă se bazează exclusiv pe documente.

Putem modifica proverbul cunoscut ca să zică așa: "Buturuga mică răstoarnă carul mare și cromozomul mic răstoarnă arborele mare."

8 ) "Standardul de Dovadă Genealogică" (GPS = Genealogical Proof Standard) vorbește de credibilitatea sau fiabilitatea cercetării genealogice, nu de adevărul ei. În articolul de pe Wikipedia se vede referirea la certitudinea rezonabilă, nu absolută.

==============
The purpose of the Genealogical Proof Standard is to show what the minimums are that a genealogist must do for his or her work to be credible.

https://www.familysearch.org/en/wiki/Genealogical_Proof_Standard

The Genealogical Proof Standard (GPS) is a guideline for establishing the reliability ("proof") of a genealogical conclusion with reasonable certainty.

https://en.wikipedia.org/wiki/Genealogical_Proof_Standard
=================

Eu spun doar faptul că în ziua de azi oricine face o cercetarea genealogică și nu folosește și metodele genealogiei genetice, riscă ca cercetarea să fie invalidată în viitor, deci să fi muncit degeaba. Nu contează că o cercetare e conformă la literă cu un anumit standard, ea poate fi greșită, pentru că uneori documentele nu reflectă adevărul genealogic. Mircea Dragomir poate face un dosar beton în care să arate înrudirea lui cu familia Czerkawski, dar dacă n-are nici măcar un singur segment de ADN în comun cu descendenții contemporani ai acestei familii, adevărul concluziilor lui poate fi pus la îndoială. O cercetare genealogică poate fi în același timp credibilă și neadevărată.

9) Repet, eu nu vorbesc de sate, ci de zone geografice care includ mai multe județe. A existat o migrare din Transilvania în Moldova, dar ea n-a schimbat compoziția genetică a unei regiuni geografice, pentru că n-a fost vorba de un război de cucerire urmat de genocid. Haplogrupurile Transilvănene nu le-au înlocuit pe cele Moldovene, ci s-au adăugat la cele Moldovene, pentru că a fost vorba de conviețuire pașnică. E deci posibil ca haplogrupul Y al lui Miron Costin să se găsească în județul Neamț sau în cele 6 județe cu care se învecinează, nu văd de ce e greu de crezut această ipoteză. Sau s-ar putea să nu se găsească acolo, pentru că Dimitrie Cantemir zicea că Iancu, tatăl lui Miron Costin, era de origine Sîrbă, iar în articolul de pe Wikipedia se spune că tatăl lui Miron Costin avea un frate în Muntenia, de unde se presupune că venise familia Costin.

[abmunteanu]

PARTEA 3

10) Haplogrupul Y al lui Miron Costin ar demonstra falsitatea și ridicolul afirmațiilor lui, pe care din păcate unii le cred și în ziua de azi. Miron Costin vorbește despre originea genetică a Moldovenilor, nu de romanizarea lingvistică a Dacilor din viitoarea Moldovă, pe care o respinge, așa cum se vede din primul fragment citat de mine mai jos.

În "De neamul Moldovenilor", Miron Costin scrie clar că Moldovenii sînt urmași doar ai coloniștilor aduși din Traian din Italia, nu și ai Dacilor sau Slavilor. În opinia lui Miron Costin, după războiul sîngeros ("Stătut-au un războiŭ mare și nu puțină vărsare de sânge"), o parte din populația Dacă supraviețuitoare a fugit din Moldova și Muntenia, iar cei rămași acolo au fost mutați de Romani în Transilvania, deci Moldovenii și Muntenii sînt descendenți doar ai coloniștilor din Italia, nu și ai Dacilor. Cu alte cuvinte, Miron Costin susține că Romanii ar fi făcut în Dacia ceea ce azi se numește "curățare etnică" [ethnic cleansing], termenul oficial folosit la noi fiind însă eufemismul "purificare etnică". Metodele prin care se face curățarea etnică (inclusiv masacre și deportări) sînt socotite crime împotriva umanității, dar Miron Costin n-a condamnat în nici un fel comportamentul Romanilor față de populația civilă Dacă, probabil socotindu-le justificate în scopul "romanizării" teritoriilor cucerite.

https://en.wikipedia.org/wiki/Ethnic_cleansing

=====================
Iară ieste altul, de neamul său leah, Iane Zamovschii, care orbŭ năvăléște, zicândŭ că nu suntŭ moldovénii, nici munténii din râmléni, ci trecândŭ pre aicea, pre aceste locuri, Traianŭ-împăratul și lăsândŭ slujitori de pază, au apucat o samă de dachi limba râmlenească. Vei vedea apoi și a cuvintelor lui răspunsul și ocara, nu de la mine, ci de la istoricii, povațile méle, la rândul său.
[...]
Multe obicéiuri într-acest neam [al moldovenilor] trăiesc a italiianilor, pănă astăzi: așa de oaspeți la casile lor, nemăreți, voioși, și libovnici (nu știu din ce munténii, o samă, s-au abătut puțintel den aceasta hire), așa la petrecănii, la întrebare unul pre altul de viiață, firea, clătirea. Cine au fost la Italiia, să vază pre italiiani, să ia aminte, nu-i va trebui mai mare dovadă, să crează că un neam suntŭ cu moldovénii.

În casa noastră au fostŭ această voroavă, în Iași cu un episcop italian, care între alte, foarte pre voia gândului mieu, mi-au zis cuvinte de acéste neamuri, dzicând așa, și era om de înțeles : Mie nu-m trebuiéște să mai citescŭ la istorii de moldovéni, cine suntŭ; pre o samă de obicéiuri, foarte bine îi cunoscŭ de unde suntŭ, așa liubovnici la oaspeți, așa femeile lorŭ să ferescŭ de vedérea streinilorŭ și să dau în laturi, așa să nu treacă feméia pe dinaintea bărbatului pe drum sau pe cărare, așa toată viiața, în mâncare cu dulceața curechiului, numai acéștea sărat, atâta osăbire, acéia și iarna și vara tot verde, nemurat. Toate acestea atocma cu italiienii sunt și a vedere să mărturiséște o fire. Cu multă mirare am stătut de mărturia acelui vlădică, de mare aguitoriŭ istorii méle.
[...]
După ce au gătitŭ podul peste Dunăre, Traian au trecut toată oastea peste Dunăre, dincoace în ceasta parte, în pământul unde ieste acum Țara Muntenească. Și i-au ieșitŭ iară cu oștile sale Decheval, craiul dachilor, la care războiŭ stândŭ tare dachii și craiul cu ei, însuși craiul au pieritŭ la acel războiŭ. Și așa au purces, după acel războiŭ pierdut și pierirea craiului lor, totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări, unde ieste acum Țara Muntenească și țara noastră, Moldova. Câtă țară au și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri peste munții care desparte Țara Ungurească dinspre noi. Iară aicea, îmbe acéste țări, și Țara Muntenească și Țara Moldovei, de la Dunăre pănă suptŭ munți și pănă în Marea Neagră și de la apa Nistrului pănă iară supt munți, tot cu râmléni și căsași au aședzat și mai mulți oșténi, precum zicŭ ei: colonia romana, adecă discălecarea Râmului. Și așa ieste discălecatul cel dintăi acestor țări cu râmleni.
[...]
Măcară că capetile dachilor, domnii cu toate casile lor, s-au tras toți peste munți în Ardeal și de acolo s-au închinatŭ cu toții la Traian-împăratul, totŭ nu i-au crezut, ce și peste munți pentre dachi au discălicatŭ râmléni, pentru să nu mai poată a-și rădica capul dachii împrotiva împărății, carii vedem și pănă astăzi în tot Ardealul și în țările de sus céle ungurești mai în jumătate cu ungurii, români, adecă râmléni, suntŭ lăcuitori pănă astăzi.

https://ro.wikisource.org/wiki/De_neamul_moldovenilor
=====================

E de notat faptul că în textul de pe Wikisource apare cuvîntul "sunt", pe care coloniștii Romani nu l-au folosit niciodată, pentru că e un cuvînt din latina clasică, nu din latina vulgară, folosită de populația antică. Evident că nici Miron Costin n-a folosit cuvîntul "sunt" în scrierile lui, acest cuvînt fiind introdus în limbă în scop propagandistic de către Școala Ardeleană și acum vedem că e introdus în mod abuziv în textele vechi, care ar trebui transcrise complet, nu parțial, în versiunea originală. Dar se vede că și în ziua de azi în limbă se preferă originea pură Romană, evident falsă, reflectată de "sunt", nu cea amestecată Romano-Balcanică, dar adevărată, reflectată de "sînt", cuvîntul folosit de popor de cînd s-a format și prezent în toate scrierile vechi. Nu mai vorbesc de dualitatea Î/Â, și ea absentă din scrierile vechi, dar care acum e adăugată la ele, dîndu-le o nuanță de ridicol ("țărâi", "vârtutea", "Crâm", "tătarâi", "sângur"), practic distrugînd farmecul limbii vechi.

Ca o coincidență, sau nu, urmași posibili ai lui Miron Costin (pe linia Czerkawski) au fost ei înșiși supuși unui proces de curățare etnică.

Leon Czerkawski era de origine etnică Poloneză, dar născut în 1898 la Chișinău din părinții Włodzimierz Czerkawski (originar din Podolia) și Konstancja Korbut. A părăsit Chișinăul în 1919 pentru a lupta în armata Poloneză contra Bolșevicilor, și ca urmare a primit ulterior de la statul polonez pămînt în satul Bortnica, aproape de orașul Dubno. După începerea celui de-al doilea război mondial, a fost deportat în 1940 împreună cu familia lui în Uniunea Sovietică, din care a reușit să plece după doi ani, iar în 1948 s-a întors în Polonia. Populația poloneză rămasă în Bortnica după ce Germania a invadat Uniunea Sovietică în 1941 a fost din nou supusă unei curățări etnice, de data asta din partea Ucrainienilor aliați cu Naziștii. 

https://www.kresyfamily.com/sec-027-bortnica-czerkawska.html

===================
In World War II, following the Soviet invasion of Poland, dozens of ethnic Polish families were sent to Siberia by the NKVD in 1940. Bortnica was one of many sites of the massacres of Poles and Jews committed between 1942 and 1945 by the death squads of OUN-UPA [Organisation of Ukrainian Nationalists -  Ukrainian Insurgent Army] and the local Ukrainian peasants. The village was raided repeatedly in a process of ethnic cleansing.

https://en.wikipedia.org/wiki/Bortnytsia#History
=================

11) Etimologia cuvîntului argument este bazată pe cuvîntul dovadă. Aducerea de dovezi implică o discuție mai largă, deci eu refer să explic în detaliu, cu exemple și citate, pentru a-mi susține afirmațiile. Argumentul nu se diluează, ci se întărește prin explicare.

S-a afirmat, fără nici o dovadă și nici o sursă citată, că populația unui sat e legată genetic doar în cazuri excepționale de populația din urmă cu cîteva sute de ani. Eu am demonstrat, cu dovezi, că tendința populației (în special a celei rurale) a fost să rămînă pe loc, ea fiind dislocată din locul de origine doar de evenimente catastrofale majore. Sigur că în ultima sută de ani lucrurile s-au schimbat, în principal prin faptul că agricultura s-a mecanizat și automatizat, deci n-a mai fost nevoie de o parte din populația rurală, care a migrat la oraș, la început pentru a lucra în industrie, iar mai nou în servicii. În ultimii zeci de ani migrarea s-a amplificat prin faptul că a devenit foarte ușoară, în special migrarea în străinătate, care era aproape imposibilă înainte de 1990. Dar toată această migrare din ultima sută de ani nu a dus la înlocuirea populației de la sate cu una nouă, ci la dispariția satelor a căror populație a migrat la oraș sau în străinătate.

Sîntem pe un forum, nu pe Reddit, Facebook sau Discord, unde răspunsul la un mesaj trebuie dat repede, altfel nu-l mai citește nimeni. Mesajele mele pot fi citite încetul cu încetul, și se poate răspunde la ele după cîteva zile, săptămîni sau chiar luni. Ăsta-i avantajul unui forum, că discuțiile rămîn vizibile permanent și pot fi reluate oricînd. Nu-i nici o grabă, iar actualmente pe forum nu se postează multe mesaje în fiecare zi.