Spițe de neam

[andreicucuruz]

Pentru cercetătorul interesat de studiul familiilor de răzeși, moșneni, boiernași și mari boieri, familii pentru care relațiile de rudenie pot fi încurcate, o sursă bună de avut în minte sunt spițele de neam.

De obicei în format grafic, acestea ilustrează curgerea stăpânirii pământului unei moșii începând cu tulpina (moșia), stâlpii, bătrânii și descendenții până în ziua de astăzi. Firește, ele nu reflectă întotdeauna realitatea genealogică în sensul în care anumite generații pot fi omise sau incorect reprezentate din punct de vedere temporal. Cu toate acestea, coroborate cu informații din documentele istorice, spițele pot lămuri aspecte și relații greu de dedus altfel.

De obicei rezultatul disputelor și judecăților între familii care se trag din același bătrân (sau moș), spițele de neam se regăsesc astăzi răsfirate prin colecții documentare diverse precum:
  - fond. Tribunale și Judecătorii (general)
  - fond. Mănăstiri (general)
  - fond. personale diverse (mai ales ale familiilor boierești)
  - colecția "Documente" (Iași) (există câteva pachete care concentrează un număr mare de spițe precum p.109 și p.148)
  - colecția "Litere Gh. Asachi" (Iași)
  - fond Achiziții Noi (București)
  - plus cu siguranță multe altele (lista de mai sus reflectă doar fondurile parțial cercetate de mine)

În exemplul de mai jos o spiță pe care am identificat-o recent cu privire la moșia mea de interes, Mastacănul din ținutul Neamțului. Avem reprezentată aici ascendența Gorgoșeștilor care se trag de pe ramura unui anume Nicoară, fiu al lui Crăciun (identificat și documentar prin documente din prima jumătate a sec. 17, circa 1620), bătrân din stâlpul Portariul. Familia Gorgos este menționată și în Arhondologia Moldovei al lui Sion. Familiile mele de interes se trag din același bătrân (Crăciun) - sper cu timpul să reușesc să determin ramura exactă.

GORGOS. Moldovan, slugă a casei logofătului Dumitrache Sturza și vătavul Ioniță Gorgos fiind și posesor la Giosăni, ținutul Bacăului, au făcut stare mare; în vremea Domnului Ioan Sturza s-au făcut serdar, iar la Mihai vodă, întăi comis și apoi spatar, și un fecior al seu iar au boerit și pe un frate sau văr. De loc sînt țerani de la Roznov.

[Andrei Jipa]

Aceste surse sunt într-adevăr deosebite! Foarte frumos stilul în care este desenată această schiță.

Adaug și eu un exemplu din fondul Judecătoriei Pătârlagele, referitor la ramura Miculeștilor, coborâtă din moșul Roșu, un personaj care s-a născut cel mai probabil în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.

Subliniez și eu ceea ce a remarcat Andrei: deși aceste schițe arată foarte similar cu un arbore genealogic, informațiile trebuie tratate cu mare precauție pentru stabilirea genealogiilor. Ele urmăresc de fapt împărțirea unor moșii. Pe schița Mastacănu apar trecute acele fălci cuvenite fiecărui moșnean, iar în schița Miculeștilor apare o sumă în lei, reprezentând cota din venitul din Munții Monteoru aferentă fiecărei persoane—la final precizându-se câți stânjeni din moșie corespund pentru fiecare leu de venit. Așadar, în aceste schițe nu apar numai moștenirile aferente filiațiilor biologice, ci și vânzări, danii, zestre, răscumpărări și moșteniri lăsate unor rude diverse sau copiilor "de suflet", toate reprezentate cu aceleași linii, de multe ori fără să fie explicată clar modul în care s-a transmis dreptul la stăpânire.

[andreicucuruz]

Așadar, în aceste schițe nu apar numai moștenirile aferente filiațiilor biologice, ci și vânzări, danii, zestre, răscumpărări și moșteniri lăsate unor rude diverse sau copiilor "de suflet", toate reprezentate cu aceleași linii, de multe ori fără să fie explicată clar modul în care s-a transmis dreptul la stăpânire

Precis, această frază este esențială, nu vorbim de o schiță genealogică biologică ci de o schiță de transmitere a stăpânirii. Tot documentele sunt cele care lămuresc pe deplin legăturile dar este mulțumitor să vezi cum legăturile deduse din documente sunt confirmate printr-o astfel de spiță grafică.