Moșnenii Starchiojdeni

[Andrei Jipa]

Aș vrea să prezint un proiect în lucru: genealogia moșnenilor Starchiojdeni.

Surse
Cele mai importante surse sunt editate în cartea:
Rîpeanu, C. M. și N. I. Simache. Documente privitoare la istoria comunei Starchiojd. Muzeul de istorie al județului Prahova, Ploiești, 1968.

Cele mai importante documente sunt:
- copie de la 1784 după foaia popii Dumitru, de împărțeala venitului Muntelui Siriului la moșneni Chiojdeni de la 10 martie 1760
- Actul judecătorului M. Șoimescu de aducere la îndeplinire a hotărârii date în pricina dintre serdarul Grigore Florescu şi moşnenii Starchiojdeni, pentru împărţirea munţilor Siriului de la 9 noiembrie 1854

Moșnenii cu drept de venit din munții Siriului
Aceste două documente sunt adevărate comori, cuprinzând peste 1000 de nume de moșneni din Starchiojd care stăpâneau muntele Siriului, un teritoriu de circa 20.000 de hectare.

Documentele stabilesc fracția cuvenită fiecărui moșnean, stabilind filiații până la moși din secolul al XVI/XVII-lea: moșii Petresc, Râmbei, Bătrânean, Miercan, Mișinar, Cocesc, Vlădulesc, Tănăsesc, Edesc, Stoicănesc, Frigesc, și alți câțiva moși mai mici. Documentul acoperă circa 6-7 generații anterioare recensământului de la 1838 cu precizie destul de mare, și încă 2-3 generații cu ascendență incertă, textul fiind prea vag pentru identificarea exactă a legăturiilor.


Stabilirea cotelor de venit
Textul este de tipul acesta:


Fiecărui moșnean i se stabilește cota din venitul anual al muntelui Siriului de 60 de taleri. Cota este stabilită în taleri și bani (1 taler = 120 de bani). Aceste cote sunt indicii esențiale în descâlcirea filiațiilor, pentru că moșiile erau moștenite (cu foarte puține excepții) în proporții egale de frați, ceea ce clarifică situații altfel incerte de veri cu același nume, de pildă: cei doi Stoica sin Stanciu Tihu și cei doi Stoica sin Tudor Tihu.

Moșii mari, din secolul al XVI-lea aveau venituri de aproape 7 taleri. Prin divizarea moșiilor de-a lungul generațiilor, vânzări și danii, moșnenii de la începutul secolului al XIX-lea ajung să aibă venituri de sub un ban. Aceste împărțiri succesive rezultă în fracții destul de complexe, care sunt exprimate într-un mod arhaic. De exemplu, suma de 103 ⅛ bani este exprimată ca "103,1,¼,⅒" sau "bani una sută trei și una și un sfert dintr-una a zecea". Cu alte cuvinte, ⅛ (0.125) este 1.25 (una și un sfert) din 0.1 (dintr-una a zecea). ⅛ este însă o fracție simplă. În ramurile mai numeroase se ajunge la fracții de tipul 1375⁄2304 bani, ceea ce devine evident impractic de consemnat cu sistemul acela arhaic, așa că se operează adesea aproximări care să corespundă probabil și unei subdiviziuni monetare curente.

Schițe genealogice
Plănuiesc să postez câte o schiță pentru fiecare moș în perioada următoare. În aceste schițe voi trece venitul conform hotărârii lui Șoimescu și voi consemna informațiile despre vânzări, cumpărări și alte zapise.

Moșnenii Tihulești
Încep cu moșnenii Tihulești, pe care i-am menționat și în schița Macoveilor, și pe care îi documentează și @Cezar B. , în speranța că poate schița e de folos, sau poate o putem completa în continuare. Tihuleștii se trag din Moșul Petresc din Petreasca, dar din păcate nu am reușit să stabilesc cu certitudine legăturile din primele trei generații. Însă începâd cu Stanciu Tihulescu (n. c. 1655), lucrurile sunt destul de clare.

De remarcat este un Stanciu sin Stanciu Stanciu Stanciu Tihu, ultimul dintr-un șir de patru Tihulești cu același prenume. Cred că este cel mai lung șir de felul acesta pe care l-am întâlnit.



Orice idei, recomandări, adăugiri, comentarii sunt binevenite!

[dumiac]

Foarte interesant, fain că s-au păstrat astfel de informații detaliate.

Aceste împărțiri succesive rezultă în fracții destul de complexe, care sunt exprimate într-un mod arhaic. De exemplu, suma de 103 ⅛ bani este exprimată ca "103,1,¼,⅒" sau "bani una sută trei și una și un sfert dintr-una a zecea". Cu alte cuvinte, ⅛ (0.125) este 1.25 (una și un sfert) din 0.1 (dintr-una a zecea).

Sună complicat! Încerc totuși să înțeleg extrasul din text cu Dumitru Fofircă sin Dragomir Diaconu și cei patru fii ai săi. Dacă tatăl avea 20 ½ bani, atunci fiilor nu le reveneau câte 5 ⅛ bani? Adică conform explicației nu ar trebui scris 5,1,¼,⅒?

[Andrei Jipa]

Dacă tatăl avea 20 ½ bani, atunci fiilor nu le reveneau câte 5 ⅛ bani? Adică conform explicației nu ar trebui scris 5,1,¼,⅒?

Într-adevăr, remarca este corectă! Asta constituie de fapt dificultatea parcurgerii acestui document. Lipsa de consecvență a sistemului, variația supranumelor, erorile de transcriere, aproximările numerelor și greșelile de calcul complică reconstituirea exactă a legăturilor de rudenie.

De altfel, apar astfel de mențiuni chiar și în textul lui Șoimescu:

89½ Două părți ale Tănăseștilor din Soflete, moșul Cocescu ce trece popa Dumitru cu greșală în sumă de bani 90.

Concret, pentru exemplul cu fiii lui Dumitru Fofircă, cred că este vorba de o eroare în textul transcris de Râpeanu și Simache. Mai jos apare într-adevăr 5,1,¼,⅒ referitor la aceeași sumă. Și tot mai jos, numele lui Ion se schimbă în Iancu și înapoi în Ion:


Recent am fotografiat o altă copie după foaia popii Dumitru din 1825, și voi continua pe viitor să documentez celelalte ramuri ale moșnenilor Starchiojdeni.

[Andrei Jipa]

Moșul Bătrânean

Continui seria diagramelor genealogice pentru moșnenii Starchiojdeni cu ramura moșului Bătrânean. Așa cum sugerează numele moșului, o parte dintre acești moșneni sunt stabiliți în satul Bătrâni, iar altă parte sunt în Starchiojd.

Moșul Bătrânean trebuie să se fi născut pe la jumătatea secolului al XVII-lea. A avut doi fii, Nenciu (n. c. 1675) și Dumitru. Descendenții lui Nenciu au moștenit întregul venit din munții Siriului, așadar informații despre Dumitru lipsesc din foaia de împărțeală. Este posibil ca Dumitru Bătrâneanu să nu fi avut urmași, sau să își fi vândut drepturile fratelui său.

Nenciu Bătrâneanu
Unul dintre cei doi fii ai lui Nenciu Bătrâneanu a avut numai fiice, dintre care cea pe nume Cristina a fost căsătorită cu Dumitru Lăudat, care va mai apărea în diagrama moșului Vlădulesc.

Urmașii lui Dumitru Lăudat
Unul dintre fiii lui Lăudat a fost preotul Dinu, care a avut la rândul lui doi fii:

• un fiu preot, popa Panait
• un fiu Condrea, care are statutul de boier de neam în 1838.

Un alt fiu al lui Dumitru Lăudat, pe nume Dumitru sin Dumitru Lăudat este un personaj litigios, care și-a vândut moștenirea în mod abuziv. Notabil este un proces în care este implicat serdarul Costache Sibiceanu. Acesta are un zapis de la Dumitru sin Dumitru Lăudat, care îi vinde o moșie cu un drept de venit în munți de 75 de bani, deși lui Dumitru i se cuveneau numai 15 bani.

Fragmentarea venitului
Partea de venit a moșului Bătrânean a fost de 4 taleri și 70 de bani (adică 550 de bani). După fragmentări succesive peste cinci generații, drepturile descendenților ajung să varieze semnificativ, în funcție de numărul de copii din fiecare ramură. Astfel, cel mai mare venit este de 31 ¹⁄₆ bani (Diaconu sin Barbu, fiul Mușei), iar cel mai mic este de 1 ⁶⁷⁄₁₂₀ bani, pentru cei cinci fii ai lui Arion sin Ion Dragomir Nenciu. Deci un venit de exact 20 de ori mai mic.

Recensământul de la 1838
Am reperat 26 de familii în listele recensământului de la 1838. Încă 7 ar trebui să mai apară, dar nu pot fi identificate cu certitudine. Numele Bătrâneanu nu se mai păstrează, însă este destul de răspândit numele Nenciu. Apar în plus, nume preluate prin căsătorii, nume de preoți sau de la ascendentul imediat: Lăudat, Șerbu, Cojocaru, Arion, Dragomir, Stroe, Stanciu, Stepan etc.

Statutul la 1838

• 24 moșneni
• 1 boier de neam (Condrea sin popa Dinu din Starchiojd)
• 1 clăcaș iertat (Lazăr Nenciu din Bătrâni)

Ocupația la 1838

• 21 de șindrilari
• 3 muncitori
• 1 plugar chirigiu
• 1 preot (popa Panait sin popa Dinu)

[Andredass]

Felicitări pentru munca depusă, urmăresc cu mare drag acest "serial".   
Mi se pare interesant cum Condrea, un om cu statut de boier, era de fapt un simplu agricultor și căruțaș. Această categorie de "boieri de neam" nu cred că este echivalentă (în Moldova, poate și în Țara Românească?) cu cei "la neamuri", fiindcă aceștia trebuiau să se tragă dintr-un boier mare/velit. Cum crezi că și-a dobândit Condrea statutul, fiind fecior de preot și având ca frate un simplu moșnean?

[Andredass]

Legat de boierii de neam din Țara Românească, chiar acum am descoperit acest articol:
https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Oltenia/26-Oltenia-Studii-si-Comunicari-Arheologie-Istorie-XXVI-2019-17-Dumitrescu-Popescu.pdf

,,Definirea categoriei de boieri de neam s-a produs cu ocazia reformelor făcute de Constantin Mavrocordat în 1740, când aceștia erau considerați ca reprezentând urmașii fără dregătorie ai boierilor veliți. Ei erau nevoiți să-și dovedească apartenența la această categorie socială prin acte sau mărturii, care să ateste faptul că ascendenții lor ocupaseră o dregătorie. Ulterior criteriul de dovedire al apartenenței și-a pierdut din rigiditate, putând deveni boieri de neam și acele persoane numite de domn. [...] Constantin C. Giurescu argumentează prin documente de arhivă, emise în intervalul 1800 – 1848, faptul că pentru a obține privilegiul de boier de neam criteriul de facto era hotărârea domnească și nu descendența dintr-un boier velit sau de rangul întâi. Luând în calcul numele persoanelor menționate în documente, istoricul susține ideea că, dacă unii ar putea fi considerați ca descendenți de boieri, ceilalți au primit diplome fără a avea o ascendență boierească, trăind în mediul rural, fiind implicați în diferite activități: comerț, arendări de moșii etc. [...] Spre deosebire de celelalte categorii sociale pentru care dajdiile anuale aveau un caracter obligatoriu, neamurile erau scutite de asemenea taxe, dar contribuiau la sporirea veniturilor Vistieriei prin plata unui ,,drept de diplomă". Boierii de neam puteau dobândi și patentă de meșteri sau negustori fără a plăti taxa de patentă. [...] Pentru că nu puteau fi recrutați, boierii de neam aveau dreptul de a se încadra în serviciul militar cu aceleași avantaje ca și restul boierimii, având ,,drit pentru cin offițeresc". Boierii de neam beneficiau, conform legislației în vigoare în perioada regulamentară, de drepturi politice și militare, făceau parte din ultimele trepte de nobilitate, bucurându-se de anumite privilegii, fiind atestați catagrafic ca proprietari de pământ sau deținători de patentă. Astfel, putem afirma că această categorie socială distinctă făcea parte din rândul micii boierimi întâlnite atât în mediul urban, cât și la sate, unde reprezentau elita implicată în activități agricole, administrative, meșteșugărești și negustorești" (Dumitrescu, Popescu, 2019, pp. 227-228)

[Andrei Jipa]

Mulțumesc! Mă bucur că prezintă interes schițele!

Foarte informativă explicația citată legată de statutul de boier de neam! Mulțumesc, nici eu nu știam clar cum se acorda, dar am mai întâlnit situații similare.

Constantin C. Giurescu argumentează [...]

Ca fapt divers, acest Constantin C. Giurescu (1), era fiul istoricului Costantin Giurescu (2), născut în Chiojdu la 8 august 1875. Înregistrarea botezului tatălui acestuia din urmă, pe nume tot Constantin Giurescu (3), se găsește în baza de date Genealogica (link, 3 credite). Se trage din două ramuri de moșneni pe care le voi documenta în continuare în această serie: Giura Dogaru și moșnenii Izbășoi.

[andreicucuruz]

Mulțumesc! Mă bucur că prezintă interes schițele!

Și mie mi se par extrem de valoroase schițele și documentarea familiilor de moșneni pe care le faci. O să încerc să abordez și eu o strategie similară pentru ramurile de răzeși pe care le studiez.

Când ai vreme, dacă vrei să postăm și pe pagina de facebook - poate ar fi interesant să postăm o sinteză alături de linkuri către documentările făcute de tine aici.

[Andrei Jipa]

Când ai vreme, dacă vrei să postăm și pe pagina de facebook - poate ar fi interesant să postăm o sinteză alături de linkuri către documentările făcute de tine aici.

Sigur! m-aș bucura dacă crezi că sunt de interes. M-am tot gândit cum să le pun în valoare: într-o publicație online, articol, site, grup de Facebook? Nu știu deocamdată, și oricum abia am parcurs o mică parte din miile de pagini de documente pe care le-am tot strâns.

Sunt deschis la sugestii legate de format,  și conținut. Ai o idee deja de cum să arate sinteza sau ce informații ar fi interesant de inclus? sau referitor la stilul schițelor ca să fie mai ușor de parcurs?

[andreicucuruz]

Cred că documentările pe care le faci aici pe forum sunt foarte bune, se poate intra în detalii, se pot menționa surse, detalia diagramele, etc.

Pe facebook mă gândeam să punem un fel de sinteze scurtuțe care să acționeze ca un fel de hook pentru articolele detaliate de pe forum. Sau eventual articole de acest tip dar pe blog care să fie ușor de împărtășit pe facebook. Pentru acest mediu, cred că se pot face niște diagrame simplificate pentru fiecare bătrân/moș (care să nu necesite capabilități de zoom); interesant pentru cititorul simplu cred că ar fi și o componentă de familiar, de identificare personală - de pildă o listă de nume de familie cunoscute (astăzi) care se trag din moșul/bătrânul respectiv.

Pe termen lung, cred că documentărilea astea pot face și obiectul unui volum (tipărit dar și disponibil în format digital), e.g. Genealogia moșnenilor Starchiojdeni