Orândar/ Jidov orândari in catagrafii

[bendorna]

Care e cel mai pluzibil sens pentru "jidov orandar"  in Catagrafia de la 1820?
Arendas sau carciumar?

[andreicucuruz]

Erau, cei mai mulți, orândari ai cârciumilor de la sate la începutul sec. 19. Mai târziu, se regăsesc și printre arendașii moșiilor.

[bendorna]

Vroiam sa folosesc argumentul pentru a atesta demonstra existenta unui rates (carciuma) la 1820.

[andreicucuruz]

Nu știu dacă ține argumentul. Jidovii orândari apar aproape la fiecare sat or rateșe erau puține, de obicei la drumurile mari. Pe când cârciumile erau extrem de populare, practic fiecare sat avea una-două - evident, toate erau boierești sau mănăstirești căci stăpânul moșiei avea monopol pe vânzarea vinului și, ceva mai târziu, pe toate băuturile spirtoase.

[bendorna]

Bine carciuma vreua sa zic, desi in tompnimia locala locul e cunoscut "la rates".

[andreicucuruz]

Dacă în toponimia locală se păstrează "la rateș", asta este altceva. Dar șansele sunt tot pentru o apariție mai târzie, poate chiar după 1900. Nu ai găsit nimic prin ziare?

[bendorna]

Ba mai bine decat ziar, planuri din 1838 si 1864

[andreicucuruz]

Păi atunci, la fel, vorbim de cu totul altă situație. Ai "tăinuit" informații importante de context în primul mesaj.

Dovadă documentară care să ateste faptul că rateșul exista și la 1820 poate vei găsi prin vreun document în legătură cu moșia boierului/mănăstirii de acolo. Sau poate prin vreo monografie despre hanuri și popasuri istorice din zona Iașilor (parcă are C. Botez in volum).

[bendorna]

E o poveste lunga, cu final trist, care merita spusa in alta parte. Harta spune ca ca exista deja 1838, si vroiam sa merg mai departe in jos. Primul indiciu e jidovul orândar de la 1820. Intre cele doua n-am informatii. Nu e vorba de un rates de drum mare ci mai micut, deci n-a scris nimeni nimic (inca)