Originea (boierească) a familiei de mazili Moșanu

[Corneliu]

Originea nobilă a familiei Moșanu.
Aș dori să aflu de existența anumitor persoane de un rang ridicat ce au purtat familia Moșanu, înaintea secolului al XIX.
Revin cu detalii.

[andreicucuruz]

Dacă era o familie din pătura mazililor și ruptașilor moldoveni, deci răzeși sărăciți, va fi greu de aflat informații - trebuie studiate documentele istorice din zona dvs. de interes.

Din ce văd, în acest stadiu al bazei de date, apar câteva înregistrări din recensământul rusesc de la 1774: la Cuzlău (Botoșani, pe graniță), Dumbrăveni (Bacău) și un cuplu la Vișan, Iași (1859).

https://genealogica.ro/cautare?numef=mosan*&sortF=year

[Corneliu]

Am date despre familia de mazili Moșanu, identificați în satul 1)Butești-Stavr(Branești) ținutul Iași = urmașii lui Gavriil Moșanu n.1750 și soția lui Ileana Moșan n.1752
2)satul Horești ținutul Iași= Nichita Semion Moșan n.1775
3)și am găsit un frate al celui din Branești , acesta scris în 1824 în Vasiliuți ținutul Hotin ( în apropiere de Branești), Vasile Gavriil Moșanu scris în lista de oameni de rînd, apoi în 1835 e scris în satul Mălăiești ținutul Iași ca mazil, apoi în 1850,1859 apare ca țaran , pierzînd privilegiul de mazil din cauza lipsei de dovadă.
4) Familia Moșanu am găsito ca fiind purtată de un ptotoiereu pe tot ținutul Orhei-Chișinău -Constantin Moșan- începutul secolului all XIX, PRIMILE DECENII.
  Am observat faptul că în 1773 Ioan Stavr era proprietar al satul ButeștI(cel în care locuia urmași lui GAVRIIL MOȘANU) iar apoi începînd cu 1812 urmașii lui Stavr devin neam de mazil. Deci reiese că Stavr era Boier cîndva. Deci posibil că și Moșanu să fi fost un boier dar când și peste ce sate era proprietar.

[Corneliu]

https://onomasticafelecan.ro/iconn1/proceedings/1_3_04_Margarit_Iulia_ICONN_2011.pdf
însăși cuvăntul moșan înseamnă moștenitor al unei moșii, terminul fiind folosit în trecut pentru a desemna persoanele ce dețineau moșii.

[andreicucuruz]

Dintre răzeșii/moșnenii mai răsăriți - mazilii, ruptașii sau ruptele (categoriile pot să difere în funcție de regiunea istorică) aveau înțelegeri speciale cu vistieria - în schimbul unor beneficii de natură fiscală (e.g. scutirea de bir, de havalele; plăteau, totuși, dări individuale), erau însărcinați cu diferite slujbe în aparatul de stat, de obicei folosiți la strângerea taxelor, la rezolvarea micilor conflicte locale, la măsurători de moșie, etc.

Ca orice răzeș, puteau să fie stăpâni pe moșii sau, de cele mai multe ori, pe părți dintr-o moșie (în secolul XIX părțile deținute de majoritatea răzeșilor rămași în Moldova erau infime). Dacă erau stăpâni pe o moșie sau mai multe integral, deja nu mai vorbim despre un simplu răzeș ci despre un individ care a reușit, prin ieșirea din indiviziune și prin alte cumpărături, să-și depășească condiția și să intre, practic, în rândurile boierilor.

Dacă ați ajuns la limita actelor de stare civilă / catagrafiilor / recensămintelor disponibile (și ați identificat faptul că această familie este una de răzeși), nu vă rămâne decât să studiați documentele istorice (actele de cumpărătură/vânzare, danii, judecăți, etc.) pentru satele din zona dvs. de interes. Veți căuta mențiuni ale acestui nume în cadrul confruntărilor, vânzărilor și cumpărăturilor de pământ pentru satele respective. Succes.

[Corneliu]

Mersi mult. Cunosc ceva surse cu acte vînzare - cumpărare, dar nu sunt sigur dacă astea sunt toate posibile de vizionat online.
Dacă dumneavoastră aveți denumirile acestor surse (multe au fost rescrise sub cărți publicistice) pentru zona Moldovei le puteți vă rog să le indicați. Mersi!

[andreicucuruz]

În materie de documente istorice, pentru Moldova de la est de prut, perioada de dinainte de 1600, știu că aproape tot a fost editat și publicat în colecțiile de documente (e.g. Documenta Romaniae Historica (DRH), DIR, etc.).

Documentele istorice din perioada 1600-1900 au fost editate doar într-o mică măsură - multe dintre ele sunt încă inedite și, deci, le veți putea studia doar la sălile de studiu ale Arhivelor Naționale.

În Iași, unde sunt centralizate mai toate documentele istorice vechi pentru regiunea Moldova, avem câteva fonduri importante: colecția "Documente", colecția "Litere Gh. Asachi", fondurile mănăstirilor, a isprăvniciilor, judecătoriilor, tribunalelor de ținut, Anaforale, Mitropolia Moldovei, Eparhii, Visteria, Manuscrise și multe altele pe care încă nu le-am studiat.

Nu cunosc fondurile de arhivă din Republica Moldova însă mă gândesc că situația trebuie să fie asemănătoare. Din ce auzisem, am înțeles că arhivele statului au postat inventarele online (https://arhiva.gov.md/).

[Cosmin]

@Corneliu, puteți încerca Arhiva Medievală sau Portalul de la Arhivele Naționale (dacă nu ați făcut-o deja).

[Corneliu]

-Cosmin-
Desigur, voi încerca, e ceva nou pentru mine.

-MOȘANU-
Am observat că referitor la familia Moșan, care apare în 1774 pe satul Cuzlău, nu mai apar în recensămîntele următoare posibil din cauza unui schimb de loc de trai.(ori decesul întregului neam)
Dacă privim lista din 1772-1773, observam că la satul Butești , a lu Stavr, erau doar doi mazili Nicolai și Ionița.
Iar în satul vecin Butești, a lui Velișco, sunt scriși 5 mazili, nume necunoscute.

Mi-am format o posbilă teorie, cam șchioapă, dar măcar ceva decât nimic.
În satul Butești Stavr, în anii 1811+ locuiau neamul lui Gavril Moșan și Ileana n.1750-1760.
Posibil că e venit din Cuzlău, dar dacă ne întrebăm de ce nu apare în listă, fiindcă nu e cap de familie, posibil sau căsătorit după 1774, căci fii erau născuți în anii 1780-1790.
Posibil că e Gavril e fiul lui Ileana Moșanița, căci doar ea are statut de mazil, pe cînd Ioan și Tănase Moșanu sunt ruptași.
Din tot recensămîntul din 1774, doar această familie din Cuzlău are statut de mazil, dar și sea află destul de aproape de satul Butești (azi Branești). Lista de pe Butești ținutul Iași nu mai există așa că nici alte teorii nu sunt posibile.
Ileana Moșanița fiind inclusă în categorie de femeie săracă fără ajutor dă de înțeles că era văduvă, iar starea grea socială putea să fie consecința directă a mazilirii, pierderii averii.
Ce credeți?
Ce credeți?

[andreicucuruz]

Termenul de mazil din secolul 18-19 nu se poate echivala cu mazilii și fenomenul mazilirii boierilor din perioada medievală. Mazilii din sec. 18-19, în mare măsură, aveau o condiție mult mai modestă, făcând parte din categoria răzeșilor sărăciți în urma fragmentării moșiei de baștină. Nu erau boieri eliberați din funcție ci doar răzeși care în schimbul unor facilități fiscale, trebuiau să onoreze unele slujbe locale. La fel, diferențe mari între categoria mazililor și a ruptașilor nu erau. O familie putea foarte bine să includă membrii din ambele categorii.

Fiindcă listele recensământului din 1774 sunt fragmentate, nu se păstrează pentru toată regiunea Moldovei (și cele care se păstrează nu au fost toate incluse în baza de date), ne-am pripi să spunem că singurele posibilități sunt cele enunțate deja. Sunt multe alte posibilități. În principiu ar trebui căutat, mai întâi, în jurul localității de baștină (cât mai multe surse posibile).

Am observat că referitor la familia Moșan, care apare în 1774 pe satul Cuzlău, nu mai apar în recensămîntele următoare posibil din cauza unui schimb de loc de trai.(ori decesul întregului neam)

Cum ați ajuns la această concluzie? Ați cercetat recensămintele și catagrafiile de după 1774?

[Corneliu]

Am zis că el teorie șchioapă, sau chiar incorectă.
Am studiat ceva surse și am observat că foarte mulți care purtau familia Moșanu erau preoți sau ponatori la biserici în perioada 1812-1835.
Referitor la concluzia la care vă referiți am observat că am greșit, într-adevăr lista pe satul Cuzlău, anii 1859 nu e încărcat pe acest site
  Da, am întâlnit cazul familiei mazile Ojog, în care doi frați apar în clase sociale diferite, unul în cel ruptaș altul în cel mazil.
Am avut în general un caz straniu, din țăran a fost făcut odnodvoreț ( starea socială prin care ruși au inclus mazili și ruptași se numea odnodvoreț.)