Românii și slavii: onomastică și genetică

[Andredass]

Românii din Moldova – precum și cei din alte provincii istorice – au conviețuit de-a lungul timpului și cu grupuri etnice slave, în special cu ruși/ucraineni, polonezi și sârbi. În plus, multe dintre subcladele haplogrupurilor cromozomului Y R1a și I2 (existente și printre români) sunt corelate cu expansiunea slavă în sud-estul Europei, începută deja din secolele VI-VII.

Câți dintre voi au ,,probele" genetice (de exemplu un haplogrup patern identificat de specialiști ca tipic pentru populațiile slave) ori onomastice (un nume de familie precum Sârbu, Rusu, Leahu; ori direct dintr-un cuvânt care nu are semnificație în limba română și este mai degrabă înțeles de vecinii noștri ucraineni, bulgari ori sârbi) ale unei posibile legături cu lumea slavă?

În cazul meu, până acum nu am găsit nimic concret care să mă facă să mă gândesc la o origine slavă în ultimii 200 de ani; înaintașii mei fiind răzeși moldoveni, mocani (ajunși de undeva pe valea Cașinului pe la începutul sec. XVIII) și ceangăi (catolici maghiarofoni) de pe valea Siretului.

Din punct de vedere genetic, am testat două linii (cea paternă a mea și a bunicului matern) și în ambele cazuri se pare că este vorba de haplogrupe pre-slave sau oricum care nu au de-a face direct cu "proto-slavi".
Din punct de vedere onomastic, în prezent, (încă mai am de cercetat registrele de stare civilă), cunosc 16 nume de familie sau nume complementare pe care le aveau strămoșii mei în ultimele două veacuri. Dintre acestea, doar un nume de familie ar indica o posibilă origine slavă relativ recentă, și anume numele de familie ,,Totu", care provine din termenul maghiar ,,tót(h)", utilizat în trecut de unguri pentru a desemna slovacii și slavii catolici în general.
Totuși, trebuie să precizez faptul că acest nume nu provine de pe o linie românească (de răzeși ori mocani), ci de pe una ,,ceangăiască" (și maghiarofonă) dintr-un sat aproape de Bacău. Este curios faptul că în Ungaria numele de familie ,,Tóth" este chiar unul dintre cele mai răspândite.

[Corneliu]

Populație slavă era mult mai densă în ținutul Hotin, iar după 1812 aceasta a crescut enorm datorită deschiderii hotarului de pe Nistru, mai ales a crescut procentajul de populație ruteană/ucraineană. După analiza ramurii materne am observat un neam slav,cel mai posibil rutean căci azi în acest sat locuiesc așa ziși haholi (ucraineni) care vorbesc pe limba hahlească ( ucraineană cu abateri lingvistice) deci cel mai probabil și ramura aia e de origine etnică ruteană. După observațiile mele, o grupă de mai multe familii au fost seliți prin anii 1850' să se coboară pe râul Prut până în regiunea de azi a raionul Rîșcani (în apropiere de Ștefănești, România). Aceștia fiind veniți din satul Stăuceni (Stăuceni) din regiunea Hotinului. Dar nici în acest sat nu erau de demult, ei fiind absenți parțial în revizia din 1823, iar mai apoi complet în cea din 1774. Probabil s-au așezat pe acest pământ după 1812+ venind cel mai probabil din ținutul Podoliei sau din cea a Cernăuțiului. Din păcate nu cunosc nimica despre existența a anumitor documente ce ar explica proveniența populație slave în satul Stăuceni.
În ceea ce privește dubiul inițial privind originea etnică a acesteia, mai concretă, se bazează pe faptul că documentele și alte revizii din anii secolului de ocupație țaristă erau supuse unei politici de rusificare, am observat acest lucru în revizia bisericească din 1811 a satului Stăuceni unde scria clar că populația e de origine rusnaci, rusnac=rutean-ucrainean, iar mai apoi, deja în revizia bisericească din 1821, se scria că populația e rusă. În reviziile următoare mai apare aceasta chestiune. Cu regret, actele vremurilor cele erau supuse cenzurii ceea ce ne poate provoca dubii.  Dacă analizăm și alte înregistrări privitor satele din Basarabia observăm că apare etnonimul de rus la satele care nu au nimic în legătură cu populația rusă, ea fiind absentă.
Voi încerca să inserez mai jos niște acte privitor la populația slavă din acest sat.
Un tabel cu info. Etno. din acel sat pe anii 1812'
Revizia din 1811 și respectiv 1821. Etc

[Parcalab]

Corneliu

During the escape of Charles XII to Turkey in 1711, and later during the war between Russia and Turkey, Khotyn cynut was devastated by war and looting. 

After the signing of peace, the Turkish government conducted a census of the population of Khotyn cynut. Some of the documents on this census have been preserved. But the census showed that most of the settlements of Khotyn cynut were burnt down, the inhabitants were killed or fled.

Corneliu, your village of Stăuceni was burnt down. The Turkish census says: the village of Stăuceni is empty.

After the Turkish census, Khotyn cinut was taken out of Moldova and put under direct rule of Turkey.

Turkey cancelled taxes for the population in Khotyn rai, free land was distributed to all who wished. Khotyn cinut was repopulated by people. And people came there from different places, from Moldavia, from Poland, from Russia.

In the census of 1772 on Khotyn cynut probably more than half of the villages of Khotyn cynut are written down as villages of free tsarans, without owners. The lands of settlements did not belong to boyars. Free people lived on these lands.

Tsarans of Khotyn uyezd of XIX century are not descendants of tsarans of Khotyn cynut from XVII century.

[Parcalab]

For Bessarabia, we see that the most popular surnames in Moldova have Slavic roots: Rusu, Sirbu, Guțu, Melnic, Cozacu and many others.
nume.casata.md

As it is known, the Khotyn district was populated mainly by Rusyns, and the long presence of Bessarabia in Russia since 1812, in the rest of the USSR, had a great Russian influence on this land. Nowadays Russian language in the Republic of Moldova is known and understood by every person.

[Corneliu]

Românii din Moldova – precum și cei din alte provincii istorice – au conviețuit de-a lungul timpului și cu grupuri etnice slave, în special cu ruși/ucraineni, polonezi și sârbi. În plus, multe dintre subcladele haplogrupurilor cromozomului Y R1a și I2 (existente și printre români) sunt corelate cu expansiunea slavă în sud-estul Europei, începută deja din secolele VI-VII.

Câți dintre voi au ,,probele" genetice (de exemplu un haplogrup patern identificat de specialiști ca tipic pentru populațiile slave) ori onomastice (un nume de familie precum Sârbu, Rusu, Leahu; ori direct dintr-un cuvânt care nu are semnificație în limba română și este mai degrabă înțeles de vecinii noștri ucraineni, bulgari ori sârbi) ale unei posibile legături cu lumea slavă?

În cazul meu, până acum nu am găsit nimic concret care să mă facă să mă gândesc la o origine slavă în ultimii 200 de ani; înaintașii mei fiind răzeși moldoveni, mocani (ajunși de undeva pe valea Cașinului pe la începutul sec. XVIII) și ceangăi (catolici maghiarofoni) de pe valea Siretului.

Din punct de vedere genetic, am testat două linii (cea paternă a mea și a bunicului matern) și în ambele cazuri se pare că este vorba de haplogrupe pre-slave sau oricum care nu au de-a face direct cu "proto-slavi".
Din punct de vedere onomastic, în prezent, (încă mai am de cercetat registrele de stare civilă), cunosc 16 nume de familie sau nume complementare pe care le aveau strămoșii mei în ultimele două veacuri. Dintre acestea, doar un nume de familie ar indica o posibilă origine slavă relativ recentă, și anume numele de familie ,,Totu", care provine din termenul maghiar ,,tót(h)", utilizat în trecut de unguri pentru a desemna slovacii și slavii catolici în general.
Totuși, trebuie să precizez faptul că acest nume nu provine de pe o linie românească (de răzeși ori mocani), ci de pe una ,,ceangăiască" (și maghiarofonă) dintr-un sat aproape de Bacău. Este curios faptul că în Ungaria numele de familie ,,Tóth" este chiar unul dintre cele mai răspândite.

Corneliu

During the escape of Charles XII to Turkey in 1711, and later during the war between Russia and Turkey, Khotyn cynut was devastated by war and looting. 

After the signing of peace, the Turkish government conducted a census of the population of Khotyn cynut. Some of the documents on this census have been preserved. But the census showed that most of the settlements of Khotyn cynut were burnt down, the inhabitants were killed or fled.

Corneliu, your village of Stăuceni was burnt down. The Turkish census says: the village of Stăuceni is empty.

After the Turkish census, Khotyn cinut was taken out of Moldova and put under direct rule of Turkey.

Turkey cancelled taxes for the population in Khotyn rai, free land was distributed to all who wished. Khotyn cinut was repopulated by people. And people came there from different places, from Moldavia, from Poland, from Russia.

In the census of 1772 on Khotyn cynut probably more than half of the villages of Khotyn cynut are written down as villages of free tsarans, without owners. The lands of settlements did not belong to boyars. Free people lived on these lands.

Tsarans of Khotyn uyezd of XIX century are not descendants of tsarans of Khotyn cynut from XVII century.

Mersi Pîrcălab pentru informații despre istoria acestui sat, sincer nu prea știam despre un astfel de recensământ Turcesc, dacă ai ceva poze referitoare la acel documente ai putea să le postezi aici. Ar fi o sursă de informarea pentru cei interesați de această regiune.

[Parcalab]

The original document is kept in the Cyril and Methodius People's Library in Sofia, Bulgaria.

This link is a Russian translation of this document by D.A. Dimitrov.

[Parcalab]

Corneliu

What are your surnames and from which villages of Khotyn uyezd?

I found three surnames from Khotyn uyezd in my ancestors:

1) The surname "Dumitriu or Dimitrașco" from the Moldavian village of "Cerlena Mare". Found in the census of 1774.

2) The surname "Carabulea" from the Moldavian village of "Edineț (Edinița)". Found in the 1824 census.

3) The surname "Vezetiu aka Şveț" from the Moldovan village of "Volodeni". Found in the census of 1824.

I assume that I have at least three more surnames from Khotyn district, totalling six. I have not traced all the female lines.

[Corneliu]

Pentru ținutul Hotin am strămoși în satul Costești (apoi a trecut în ținutul Iași), și pentru Stavceni ( din apropierea Hotinului, lângă satul Cruglic sau Pașcauți).
Pentru Costești familia Adauje și Bîrsan, în 1824 am găsit doar pe Adauje ( urmași lui Matei Adauje). Despre Bîrsan (Grigorie care a fost și staroste a satului in 30') e absent în 1824, posibil venit, cred eu din Văratic, nu știu.
În 1774 nici unul nu apare, Adauje deloc în nici un sat din împrejurimi, dar Bîrsan este enumerat în sat vecin - Văratic. Din istorie știu că ei s-au refugiat în timpul administrării otomane pe malul Ciuhurului.

În satul Stavceni, mai multe familii sunt, majoritare rutene: Rozca(Roșca), Diadik, Kibzii, Grubleak, Zacatii și Boțul.
În 1824 doar parțial i-am găsit, lipsea doar Zacatii și posibil Boțul. De Rozca nu știu nimic, știu că în 1835 , apare că copil alături de sora sa care sa căsătorit cu un țărân.
În 1774 nici o familie cunoscută mie nu apare în satul Stavceni, cu regret.
 Cum am zis ei posibil au venit după 1812 din Cernăuți dau Podolia. Am găsit un document din anii 1835, unde scrie că 4 țărani au venit în acest sat din Regiunea Cernăuți, care era în conducerea Austro-ungaria ( așa ceva scria acolo) eu vreau să dau de acele localități dar nu înțeleg denumirea satelor, presupun că și ai mei au venit posibil tot de acolo, doresc să controlez.