Revista Albina, 1936

[Heliade-Leo]

Salutări!

 Acum ceva timp am dat peste un studiu (,,ION HELIADE RĂDULESCU – ÎNTRE TÂRGOVIȘTE
ȘI PIETROŞIŢA. RECONSTITUIRI GENEALOGICE")referitor la ascendenții lui Ion Heliade Rădulescu de care aș fi vrut să mă folosesc pentru a-mi completa propriul arbore pe ramura care descinde din revoluționarul pașoptist. Cu toate acestea, legăturile propuse și dorința trasării unei filiații cu anumite personalități exacte în cazul lui Eliad îmi par mie a fi înflorit puțin pedigree-ul scriitorului, în măsura în care biografii săi de până acum, în frunte cu G. Călinescu, susțin faptul că familia lui nu era una destul de proeminentă încât să aibă o veche genealogie cunoscută și întreținută. Ar mai fi și câteva date care se bat cap în cap. Desigur, nu doresc să acuz autorul de neștiință, ba din contră, vreau să îi înțeleg procesul de gândire.

 Am văzut că mare parte din teoria studiului acesta are la bază o publicație a lui Al. Popescu-Runcu în ,,Albina": ,,Ctitoriile urmașilor lui Leaota Căpitan de Plai" (nr. 14/1936). Din nefericire, nu am găsit cum să accesez acest număr cu excepția variantei încârcate pe Arcanum.
 Cum nu am abonament pe acest site, aș ruga pe cineva care are, dacă și când poate, să-mi trimită și mie poză după contribuția domnului Popescu-Runcu pentru a vedea dacă aceasta elucidează sau nu problemele mele cu studiul inițial.


 Vă mulțumesc în avans! Când voi avea mai mult timp, voi încerca să postez aici neregulile pe care le-aș fi indentificat. Atașez până atunci un fragment care conține trimiterea directă la revistă.
La toți de față și viitori, sănătate!

[Vrabie Constantin Radu]

Va salut. M-ar interesa si pe mine. Desi cred ca Toponimul este mult mai vechi de atat!

[Andrei Jipa]

Salutări
Am atașat articolul
Ar fi interesant dacă ne-ați spune dacă găsiți informații utile!

[Heliade-Leo]

Mulțumesc @Andrei Jipa pentru articol! A fost edificator, însă nu pentru rezolvarea neînțelegerilor, din nefericire. Deoarece timpul îmi permite puțin, voi prezenta pe scurt principalul contraargument la studiul despre Heliade și Pietroșița pe care îl puteți citi aici (începând cu pag. 188 din pdf): https://biblioteca-digitala.ro/?tip-publicatie=periodic&volum=35159-acta-terrae-fogarasiensis-actatf--14-2025

 Este clar că arborele produs în revista Albina nu este unul menit să redea fiecare generație din neamul menționat, după cum o dovedesc simplu și anii înscriși (chiar dacă unii pot fi considerați ani de ctitorii). Acest Leaotă ar fi fost căpitan al lui Mihai Viteazul, deci am putea asuma că se născuse cel mai devreme prin 1580, deși 1560-1570 ar face din el un candidat mai atractiv pentru postul de căpitan pe care greu îmi vine să cred că l-ar fi putut avea deja de la 20 de ani, dar asta este oricum puțin important. Așadar, greu mi-ar veni a crede că Bordea Vătășescu i-ar putea fi copil, chiar dacă asumăm anul 1706 din dreptul numelui său a fi cel al morții printr-o teorie mai generaosă. Deci este vorba despre un strămoș îndepărtat, nu părinte, precum l-au înscris unii pe MyHeritage sau alte site-uri. Până aici, nicio problemă în teorie.

 Problema vine odată cu fiul acestui Bordea, Radu vătaf ot Plaiul Pietroșița, persoana de interes a studiului anexat. Autorul a scris multe despre el, multe speculații ar putea fi corecte și sunt sigur că au la bază surse concrete, dar nu pot trece peste niște simple nereguli cronologice.

 Când a trăit Radu Vătaf? Păi, în baza faptul că a ctitorit în 1765-1767, putem fi din nou îngăduitori asumând că s-a născut prin anii 1740, chiar 1730, odată ce pictura votivă îl înfâțișează alături de mulți copii (vezi poza 1). Totuși, sursele spun o altă poveste:

 Acest site despre biserici ( https://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=12461 ) afirmă că în 1793, Radu spunea că slujise deja 40 de ani ca vătaf, deci de prin 1753. Asta poate că n-ar intra în conflict măcar cu nașterea aproximată la 1730, însă tot aici scrie că Marin, frate mai mare al lui Radu (reprezentat la rândul lui în pictură) slujise și el 20 de ani. Dacă asumăm că slujba lui Radu a început imediat după a fratelui său, am avea nevoie de o diferență de vârstă mare între frați pentru a nu face din Radu un om mult mai bătrân la momentul anului 1753. Dar poate puteau sluji concomitent doi vătafi, căci Radu apare destul de tânăr în votiv, cu copii tineri. Acest contraargument n-ar fi deci atât de bun, dar mai este totuși altul.


Problema măritișului cu Maria Vătășeasca:
 Și studiul afirmă (poza 2, "1Fusea") că Radu fusese căsătorit cu Maria, soră a celuilalt ctitor al bisericii, Negoiță Fusea. Aceasta avea să moară totuși în 1776, fără să fi avut copii cu Radu. Sursa pentru aceste date este dată de studiul lui Gheorghe Lazăr, ,, Un negustor târgoviştean şi destinul familiei sale (secolul al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea)". Iată aici studiul (citire începând cu pagina 491, 3 pagini): https://www.academia.edu/43267221/Gheorghe_LAZ%C4%82R_Un_negustor_t%C3%A2rgovi%C5%9Ftean_%C5%9Fi_destinul_familiei_sale_secolul_al_XVIII_lea_%C3%AEnceputul_secolului_al_XIX_lea_A_Merchant_from_T%C3%A2rgovi%C5%9Fte_and_the_fate_of_his_family_17th_beginning_of_the_19th_centuries_

 Pe scurt, sunt zise următoarele:
La 15 noiembrie 1749 tatăl Mariei întocmește pentru ea o foaie de zestre cu ocazia nunții cu un ,,Radu ceauș și vătaf", identificat ca Radu al nostru în nota de subsol 30. Cu toate acestea, când în 1776 Maria moare în absența unor descendenți ,,din trupul ei", zestrea îi este pe nedrept acaparată de Ștefan polcovnicul, soțul Ilincăi, fiică a lui Radu dintr-o altă căsnicie. Surorile moartei, Safta și o altă Maria, vor contesta această lăcomie, depunând jalbă adresată domnului împotriva lui Ștefan tot prin 1776-1777 deoarece Radu DEJA MURISE. Ștefan a preluat zestrea și nu văduvul Radu căci era mort la scurt timp după Maria, de aceea și judecata (terminată în favoarea surorilor) este îndreptată contra lui Ștefan.

 Or dacă Radu moare pe la 1776/7, cum mai poate fi el tatăl lui Nicolae Rădulescu, unchiul lui Heliade, unul dintre puținele rude confirmate ale scriitorului, înscris în Catagrafia din 1829 ca având 47 de ani (deci născut în 1782) (Catagrafia, pag. 304, https://archive.org/details/filitti-catagrafie-oficiala-de-toti-boierii-tarii-romanesti-images/1.%20Revista-arhivelor_II_4-5_1927-1929_298-367/page/303/mode/2up?q=nicolae+radulescu ).

  Sunt prea multe nereguli care mă forțează să consider că studiul, dacă în fond totuși corect, are de furcă cu explicatul distorsiunilor acestea temporale. Din start mi se părea ciudat că Radu ar fi fost reprezentat alături de Maria și atâtia, atâia copii fără ca niciunul să fie al ei. Nu mai am toate sursele la îndemână, deoarece timpul nu este chiar atât de darnic cum aș vrea, dar din câte știu, se crede că Nicolae Rădulescu boierul era fratele mai mare al lui Ilie, tatăl lui Heliade, deci mi-ar fi greu să accept că vârsta lui Nicolae e doar o aproximare, că acesta s-ar fi putut naște mai devreme și deci în scurtul interval de viață rămas al lui Radu, în baza faptului că acesta din urmă n-ar mai fi avut timp să contracteze o nouă căsătorie și a existenței mai multor frați după Nicolae (un alt studiu mai credibil, s-ar putea chiar un fragment din biografia scrisă de G. Călinescu, îi mai amintea ca unchi ai lui Heliade pe Mihai, mort în 1843, și pe Ion, mort după 1841. N-am găsit-o totuși pe Ilinca polcovniceasa...). Atașez și poze cu arborele propus de studiu și o altă menționare a lui Radu de prin anii 1790.


 Desigur, acesta nu este un atac la adresa autorului. Este clar că multă muncă a fost depusă și sunt părți chiar interesante, plauzibile și inovatoare ale lucării sale pe care nu le-am putut acoperi în mesajul prezent, astfel vă îndemn la lectură. Cu toate acestea, cred că trebuie să fim mereu atenți la noile producții pe teme genealogice și aprigi, perfecționiști în remarcile noastre nu din snobism, ci din dorința de a propaga adevărul și de a evita confuziile. Sunt chiar curios ce l-a făcut să abordeze acest subiect...

Până data viitore, numai bine!

[Heliade-Leo]

  Contestarea studiului în baza procesului de reluare a zestrei Mariei deschide totuși o altă problemă, după cum cred că v-ați dat seama:
 Dacă Radu moare în 1776-7, cumde face el afirmația despre slujba de 40 de ani din 1793? Pe scurt, nu am încă un răspuns la asta. Totuși, relația cu Maria poate în continuare să renege legătura cu Heliade.

 Dacă zestrea pentru nuntă se întocmise în 1749, putem asuma că ambii miri erau născuți în 1730, poate chiar mai devreme în cazul mirelui. Deci tot devine greu ca Radu să aibă drept copil pe Nicolae (născ. 1782), în condițiile în care l-ar avea ca prim fiu pe la 50 de ani, urmând și vreo alți 3 copii. Știu că nu este imposibil ca asta să se fi întâmplat totuși, dar luați și acest mesaj ca o umbră a scepticismului meu. Deși mi-ar conveni mult să cred tot ce este scris în studiu, înălțându-mi pe această cale propriul arobe în sus, odată ce am observat aceste ,,scăpări", nu le mai pot trece pur și simplu cu vederea.

 Sunt curios ce credeți și voi despre această situație