Mitrice romano-catolice (1832-1869). La ce să mă aștept?

[Andredass]

Salutare!

Spre sfârșitul lunii aprilie urmează să consult la arhivă un dosar de mitrice dintr-un sat de ceangăi romano-catolici (deci Moldova). Este, cel mai probabil, un dosar destul de voluminos, deoarece cuprinde înregistrări de botezați, cununați și decedați din perioada 1832-1869. Documentele sunt redactate în limba latină.
Știe cineva la ce ar trebui să mă aștept? A mai lucrat cineva cu astfel de surse? Aveți, eventual, fotografii sau exemple din documente similare?

[andreicucuruz]

Nu știu sincer dacă sunt diferite de Status Animarum. O să postez mai jos câteva imagini primite de la @SimonaG (sper să nu se supere  ), ea s-a ocupat de zona ceangăilor de pe Siret și Moldova (ținutul Roman).

Oricum, sugestia e să fotografiezi integral dacă poți și să ne povestești ce ai găsit.

[Andredass]

@andreicucuruz Da, sunt diferite de Status Animarum. Trebuie să fie ceva în genul ultimului registru pe care l-ai trimis, cel cu botezați. Totuși, acela este destul de recent (1932-1975) și este scris frumos și ordonat...să sperăm că și cele din secolul al XIX-lea erau la fel de bine organizate și redactate 🙂
O să revin.

[Petrus]

Poți să te uiți pe Ancestry sau FamilySearch la registre catolice din Transilvania. Chiar și pe eANR sunt unele. Eu am văzut multe registre catolice din Transilvania, Ungaria, Serbia, Austria, Germania, Franța, Elveția, Belgia, etc. Cele din sec. XIX sunt în general tabelare, dar formatul evoluează și diferă nivelul de detaliu. Cele din sec. XVIII și început de sec. XIX sunt în general textuale, uneori în tabele mai primitive. Formulele sunt destul de standard, iar odată ce te obișnuiești cu latina, te descurci cu registrele din orice țară. Sec. XVII e doar textual, de multe ori în categoria "chicken scratch".

[SimonaG]

Într-adevăr, exemplele postate de Andrei combină mai multe tipuri de documente întâlnite la catolici: de la Status Animarum (1866, 1913, există și unul din 1870), la liste de miruiți, mitrice (exemplul pentru anul 1800) și registre mai recente de botez (ultimele fiind din arhiva parohiei).

Din experiența mea cu parohia Săbăoani, mitricele sunt destul de voluminoase, având botezuri, cununii și decese pentru Săbăoani și alte 5 sate din jur, pe o perioadă destul de lungă (1797–1860).

Ca structură:

• Botezurile includ, de regulă, data nașterii și a botezului, numele și sexul copilului, prenumele și numele ambilor părinți, plus nașii și localitățile de origine. Un mare avantaj dpdv genealogic este că apare și numele de familie al mamei, ceea ce ajută mult la reconstrucția familiilor.
• Cununile conțin data, numele și prenumele mirilor, de obicei și prenumele tatălui (mai ales dacă este prima căsătorie; în unii ani este menționat și dacă acesta este decedat), plus nașii și localitățile de origine.
• Decesele includ data decesului, numele și prenumele persoanei (iar pentru copii apare de obicei prenumele tatălui, iar pentru femei cel al soțului), vârsta și localitatea.

Ca aspect, să te aștepți la un scris destul de mărunt și uneori înghesuit, mai ales în registrele mai vechi, toate fiind redactate integral în latină. Dacă ești deja obișnuit cu numele de familie din zonă, o să-ți fie mult mai ușor să le descifrezi, în general, prenumele sunt relativ puține și repetitive.

Atașez și câteva exemple din mitrice, ca să-ți faci o idee cum arată în practică.

[andreicucuruz]

Trebuie să fie ceva în genul ultimului registru pe care l-ai trimis, cel cu botezați. Totuși, acela este destul de recent (1932-1975) și este scris frumos și ordonat...să sperăm că și cele din secolul al XIX-lea erau la fel de bine organizate și redactate

Dacă seamănă cu piesele puse de Simona mai sus, o să ai ceva de treabă

[robert.beta]

Salutare!

Eu am consultat în ultimii opt ani mitricele romano-catolice din Pustiana pe perioada 1808–1883 (găsite la Arhivele Naționale din Bacău) și 1884–2018 (găsite la parohia romano-catolică din Pustiana).

Așa cum s-a menționat, există variante textuale și, mai târziu, tabelare. Pentru regiunea Moldova (care a aparținut din 1884 de Episcopia romano-catolică de Iași) pot spune, din ce am văzut, că mitricele tabelare au început abia din anii 1930 încoace (cu excepția unei perioade scurte din perioada lui Cuza când s-a încercat ținerea evidenței în mod sistematic cu acele mitrice tipizate, tabelare). În Ardeal au început mai devreme, încă din anii 1800.

Te vei obișnui cu transcrierea pentru că textele latine (până la adoptarea consemnării tabelare) sunt, în general, standard. Redau, cu aproximație, cam ce formulare se folosea:
– botez: În anul/luna/ziua [...] eu, preotul [...] am botezat copilul lui [...] și al [...] din [...], căruia i s-a dat numele de [...]. Nași au fost [...] și [...];
– căsătorie: În anul/luna/luna [...] eu, preotul [...], am întrebat pe [...], fiul lui [...] și al [...], și pe [...], fiica lui [...] și a [...], cu privire la consimțământul reciproc. Nefiind găsit niciun impediment canonic, în comuniune cu Sfânta Biserică, i-am unit în căsătorie. Martori au fost [...] și [...].
– înmormântare: În anul/luna/ziua [...], [...], fiul/fiica/soția lui [...], în vârstă de [...], în comuniune cu Sfânta Biserică, a plecat la Domnul și a fost înmormântat(ă) în ziua de [...] în cimitirul din [...]. A primit sfintele sacramente.

Dacă dorești doar să indexezi (adică să transcrii numele persoanelor, anii și localitățile), nu ar fi mult de muncă (estimez la câteva zile), chiar dacă sunt textuale. Dacă dorești transcriere completă va fi mai ușor decât pare, însă vei munci mult la verificarea diferențelor subtile în formulări (unele menționează sau nu mai multe nume, frazele pot fi inversate, incomplete sau diferite, în unele cazuri se menționează cauza decesului etc.).

La ce localitate faci referire? Bineînțeles, dacă poți împărtăși. Pe eANR încă nu am găsit mitrice romano-catolice în formă digitală, ci doar menționate cotele. Știam de la @andreicucuruz că s-au concentrat pe registre de stare civilă.

Spor la transcriere!