Aproximarea vârstelor în Recensământul 1838

[Andrei Jipa]

Salutare tuturor!

Discutând cu @dumiac pe tema recensământului de la 1838 din satul Liliești Prahova, am ajuns la niște dileme care pot fi explicate de faptul că vârstele din recensământ sunt (mult) mai mici decât în realitate.

Concret, strămoșul meu pe linie paternă, Stan sin Jipa Lămboiu și fratele lui Mihai Lămboiu, ambii de 30 de ani, ar trebui să fie fiii lui Jipa Lămboiu, de 45 de ani, și ai soției lui Ilinca de 30 de ani.

De asemenea, dintre persoanele de interes pentru @dumiac , Panait fiul preotului Stan sin Ene apare la recensământul din 1838 cu vârsta de 10 ani:

Se căsătorește un an mai târziu, în 1839 cu Mariia sin Necolaie Neamțu:


Ar putea exista alte explicații în baza unor posibile coincidențe, dar pentru un sat cu 80 de familii, este puțin probabil. În plus am mai întâlnit două cazuri similare, în care suspectez că ar putea fi vorba de o subestimare a vârstelor.

@dumiac a sugerat să facem o statistică a vârstelor și să o postăm pe forum, în evenualitatea în care cineva poate a mai întâlnit situații similare sau are vreo idee cu vreo poibilă explicație. Prezint așadar mai jos statisticile pentru câteva localități, alături de un grafic pentru cele 13 localități pe care le am deocamdată transcrise (c. 7670 persoane):








Se constată clar că vârstele rotunde (multipli de 5) sunt mai prevalente, iar cele multipli de 10 sunt încă și mai frecvente. Deci practica de a aproxima vârsta e clară. Mai constatăm și că practica aproximării crește cu înaintarea în vârstă. Dacă persoane cu vârste între 20 și 30 de ani încă mai sunt consemnate ca atare, vârstele de după 50 de ani nerotunjite sunt mai degrabă excepții.

Fenomenul se constată începând de la vârstele de 10 și 20 de ani, unde vedem clar că vârstele de 9, 11, 19 și 21 de ani sunt mai puțin reprezentate, iar 10 și 20 sunt niște vârfuri.

O altă constatare ar fi că în unele localități practica pare mai generalizată. De exemplu, în Chiojdu apar destul de multe vârste nerotunjite și după 50, 60 de ani; pe câtă vreme Liliești și mai ales la Băicoi vârstele nerotunjite dispar aproape cu desăvârșire după 30 de ani.

Referitor la presupusa subestimare a vârstelor, poate e un indiciu și faptul că la Liliești cea mai mare vârstă înregistrată este de 90 de ani, pe când la celelalte localități există 100 și chiar 110 ani.

Cum stau lucrurile în experiența voastră? ați mai întâlnit situații similare? Sau aveți vreo altă idee?

[andreicucuruz]

Foarte valoroasă analiza, reușește să confirme o practică observată și de mine. Am putut să o observ destul de clar atât la mitricile centralizatoare din 1832-1845 cât și la condica vidomostiilor din 1829 pentru Neamț (care înregistrează, precum recensământul de la 1838, toată gospodăria). Am să lucrez și eu o astfel de statistică pentru cele 64 de localități din sursa de la 1829 - să vedem dacă magnitudinea fenomenului e similară cu datele voastre.

Nu pot să mă gândesc decât că este în parte rezultatul particularităților de înscriere în formulare de către recenzori (e.g. diferență între cele declarate de capul familiei și cele înscrise în formular, informator fiind altă persoană decât capul familiei - posibil având informații eronoate, etc.) și a slabei cunoștințe a anului exact de naștere al țăranului român în general. Deja îmi pot imagina o convorbire destul de "colorată" între recenzor și un oarecare informator lipsit de informații precise dar inventiv . Popularitatea valorilor rotunjite poate foarte bine să indice și un cusur în metodele recenzorului, acesta procedând la aproximarea vârstelor pe care le-a sărit pe teren sau pentru care nu a primit răspuns.

De altfel acest fenomen se poate observa până târziu în actele de stare civilă, fie că vorbim despre o subestimare sau de o supraestimare a vârstei reale.

[Andrei Jipa]

Mulțumesc pentru sugestie!

Concret, strămoșul meu pe linie paternă, Stan sin Jipa Lămboiu și fratele lui Mihai Lămboiu, ambii de 30 de ani, ar trebui să fie fiii lui Jipa Lămboiu, de 45 de ani, și ai soției lui Ilinca de 30 de ani.

Revin cu o mică precizare: Stan și Mihai sin Jipa Lămboiu apar cu vârsta de 30 de ani în recensămțântul din Băicoi, satul imediat vecin Lilieștilor. Iar presupusul lor tată, Jipa Lămboiu apare în Liliești. De aceea cred că în mod special în Liliești vârstele sunt subestimate. Altfel, ar fi o practică selectivă dacă numai Jipa ar avea vârsta mai mică, iar Stan și Mihai nu.

În general însă eu am constatat o supraapreciere a vârstelor, în special a celor înaintate. Așa aș explica și vârstele de 100-110 ani, matusalemice cu două secole în urmă și chiar și astăzi.

Nu pot să mă gândesc decât că este în parte rezultatul particularităților de înscriere în formulare de către recenzori (e.g. diferență între cele declarate de capul familiei și cele înscrise în formular, informator fiind altă persoană decât capul familiei - posibil având informații eronoate, etc.) și a slabei cunoștințe a anului exact de naștere al țăranului român în general.

Și eu m-am gândit că ar fi o practică specifică fie recenzorului, fie oamenilor din sat. E interesantă ipoteza cu "săritul" unor date, completarea din memorie, sau chiar "inventarea".

Cealaltă ipoteză ar fi fost ca oamenii să subestimeze vârste fie pentru că așa era obiceiul local, fie din vreun motiv fiscal. La copii ar fi putut fi și îndeplinirea vreunui criteriu de școlarizare(?) Iar la adulți, poate să fi fost și încurajați sau constrânși de vreun vătaf sau preot să socotească vârsta subevaluând-o(?)

Cumva niciuna din teoriile acestea nu mi se pare complet satisfăcătoare. Ar putea fi și pure coincidențe, erori, sau un cumul de factori.

[Andrei Jipa]

@dumiac mi-a atras atenția că graficul pentru Bucov era greșit. Era într-adevăr pe baza numerelor de la Starchiojd.

Rezultatul este ceva mai interesant, fiindcă Bucovul era cel mai mic oraș al României la vremea aceea, chiar dacă era reședință de județ. Recensământul are o singură filă supradimensionată.

[andreicucuruz]

Ciudată treabă, la Bucov pare-se că cineva s-a străduit din răsputeri să nu înregistreze vârste rotunjite - cam monoton totuși, numai 19,29,39,49..., ar fi putut să mai diversifice

[Andrei Jipa]

   o greșeală din nou... mulțumesc pentru semnalare. ar trebui să fie în regulă acum

[andreicucuruz]

Eu chiar am crezut că e real 

[andreicucuruz]

Așa cum am promis, am vrut să verific și eu această situație pentru o sursă inedită - Condica vidomostiilor pentru toate stările (1829). Sursa acoperă 77 de sate din ținutul Neamț. Și, da, se pare că situația este confirmată și aici - vorbim, deci, de o practică generalizată.

[OchelarismeIeftine]

Estimările vârstei suferă în moduri diferite de la o extremă la cealaltă, este clar. Pentru subestimare, am exemplul Joiței Panca polcovniceasa din Vălenii de Munte, recenzată ca având 40 de ani, în timp ce se păstrează foaia d-ei de zestre întocmită cu 39 de ani înainte.

În cazul acesta, cred că are o influență și judecata recenzorului despre cum "șade frumos", deși nu e ca și cum soțul, Panca polcovnicul, nu suferă si el de boala aproximării (este recenzat ca având 60 de ani, iar cu 7 ani în urmă, la 56 de ani)

La extrema cealaltă, un călugăr de la Cheia este recenzat la 135 ani, deci născut în 1703 (și cu 13 ani senior celei mai bătrâne persoane documentate).

Pe de altă parte, apare la Valea Stâlpului Popa Zaharia, în vârstă de 99 ani, ceea ce corespunde, surprinzător, cu mărturiile păstrate în lucrări de istorie locală. Așadar, recenzorii nu erau mereu pe alături în privința asta, aici cel puțin se află în acord cu memoria populară.