Ce suprafață avea un stânjen?

[Andrei Jipa]

Știți cumva ce suprafață avea un stânjen de moșie?

Pe wikipedia apare ca fiind 4–5 m².

În Mic dicționar academic (2010) apare ca având aproximativ 4 m².

Urmăresc o serie de procese între moșnenii din Saac care dispută 1000 de stânjeni, procese care se desfășoară de-a lungul a două secole, finalizându-se pe la 1820. Îmi e greu să îmi imaginez că 200 de ani oamenii nu au putut să se înțeleagă pe 4000 m² și au ajuns de peste 10 ori în fața divanului domnesc.

În același dicționar apar și:
stânjen scurt: un pogon și o prăjină.
stânjen lung: două pogoane.
Dacă ar fi de fapt vorba de 520-1000 de hectare, atunci pare mai plauzibilă disputa. Dar textul nu precizează "stânjeni lungi" sau "scurți", ci doar "stânjeni"

Știți cumva mai precis la ce se refereau acești stânjeni?

[bendorna]

Răspunsul scurt, depinde de zona, perioada etc.

Eu am o formula "reverse engineering" ce am folosit-o pentru a descâlci un document legat de reforma agrara de la 1864 in Moldova.
Nota: 1 falcă = 80 de prăjini, 1 prăjină = 36 de stânjeni. Fălcile se transformă în hectare înmulțind cu 143 și împărțind la 100


Din asta deducem ca un stânjen(pătrat) are 4,965 metri pătrați, sau 0.04965 ari.

Pentru un studiu mai aprofundat recomand carte a lui Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoşii : metrologia medievală pe teritoriul României
http://digitool.bibmet.ro:8881///exlibris/dtl/d3_1/apache_media/L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS84MTY1NTA=.pdf

[andreicucuruz]

În Țara Românească era undeva la 1.9 - 2m un stânjen lungime. Iar când apare în documentele de hotărnicie, nu se referă la o măsurătoare de suprafață ci la una de lungime.

La hotărnicii, se făceau mai multe măsurători pe lungime/lățime (în diferite puncte extreme ale moșiei) și de aici rezulta o medie (dacă îmi amintesc bine, se numește stânjen masă). Deci 1000 stânjeni (lățimea moșiei) sunt defapt circa 2km^2, o moșie bunicică.

Ai mei răzeși, de-alungul timpului (tot sute de ani), s-au bătut și pentru mai puțin pământ decât 1000 de stânjeni.

Postez aici un exemplu de la începutul sec. 19 din Moldova (prin care unii dintre strămoșii mei au lăsat danie schitului Nechit), unde în titlu documentului apare în clar "300 de stânjeni" însă în descriere aflăm că acești 300 de stânjeni înseamnă defapt o "bucățică de loc" măsurată astfel:

măsurăndu-să a tot lungul, căt și curmezișul, s-au găsit 300 stă(n)j(e)ni lungul iar curmezișul din părău Nechidului păn în zare dialului di(n)spre amiază-noapte s-au găsit 400 stă(n)j(e)n(i) cu stă(n)j(e)n(u) de opt palmi gospod

Deci dacă moșia/locul era cât de cât pătrată, se considera doar lungimea/lățimea. Cred că măsurătorile de suprafață se generalizează ceva mai târziu.

Recomand și eu volumul de care vorbește Ben, Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Metrologia medievală pe teritoriul României, 1971