Am gasit intamplator intr-o colectie de documente din arhiva judetului Dambovita niste date interesante despre strabunul meu popa Bucur sin Luca ot Stoenesti sud Muscel nascut la 1750. Gasesc ca acesta era fiul unui Luca Grozavescu si ca vinde mai multe terenuri pe care le detinea in satul Ţîţa, plaiul Ialomita Judet Dambovita. Apoi gasesc si alte acte mult mai vechi in care apar acesti Grozavesti tot in Ţîţa. Inteleg ca aceasta familie Grozavescu provenea din Ţîţa si cumva au ajuns in Muscel...Ce e bizar e ca un alt ins care avea mosie de data asta in satul Badeni,sat vecin cu Stoenestii de Muscel era tot din Ţîţa. Cum s-ar explica aceste legaturi? E o distanta de vreo 50 km intre aceste localitati din Muscel si Dambovita... Multumesc!
Zapisul 520 din 7 august 1815
Un schimb de terenuri între două familii:
Familia 1: Popa Bucur (fiul lui Luca Grozăvescu) și fratele său, Ion.
Familia 2: Niță (fiul lui Radul Andreoiu) și mama sa, Maria (soția lui Radul).
Popa Bucur și Ion dau familiei lui Niță un loc de casă în Țîța, cu pruni și livezi de fân. În schimb, ei primesc de la familia lui Niță o parte de moșie aflată în satul Bădeni, județul Muscel.
Așadar, acel ,,alt ins" la care te refereai, care avea moșie în Bădeni, este chiar familia lui Niță și a lui Radul Andreoiu. Ei au cedat pământul de la distanță pentru a primi o gospodărie în satul lor. Prin acest schimb, Popa Bucur a obținut fizic pământ la 50 km distanță, în satul vecin cu Stoeneștii.
Odată ce a obținut pământul din Bădeni în 1815, Popa Bucur a început procesul de mutare definitivă, așa cum reiese din actele din 1818:
Martie 1818 (Doc. 726): Popa Bucur se obligă să vândă proprietățile sale din Țîța și Mlăci, dar cu o excepție foarte clară: păstrează ,,un petic de moșie din hotarul Bădenilor, jud. Muscel".
Mai 1818 (Doc. 745): Mutarea este deja finalizată. Aici, Popa Bucur este trecut deja ca locuitor ,,din satul Stoienești, jud. Muscel" și vinde alte cinci livezi de fân din zona Dâmboviței pentru 180 de taleri. El își lichida restul de moștenire din satul natal pentru a se consolida financiar în noua casă.
Moșnenii și preoții făceau adesea schimburi de ,,sfori de moșie" sau obțineau zestre în alte sate montane de-a lungul rutelor de oierit, transhumanță și comerț. Popa Bucur și-a pregătit mutarea în 1815 prin acel schimb direct de pământ, iar până în 1818 era deja stabilit cu familia în Muscel.
Popa Bucur era un om știutor de carte și cu un anumit statut financiar. Ca preot, putea fi hirotonit sau solicitat să slujească într-o altă parohie care avea nevoie de el (cum ar fi la Stoenești), mai ales după ce a dobândit pământ în zonă.
Va mulțumesc mult. O altă informație de care acum mi am amintit e că acest popa Bucur era deja preot în Stoenești la 1810 conform catagrafiei preoților ( popa Bucur sin Luca). Deci probabil că ori Bucur ori Luca au ajuns cumva la Stoenești la Sf secol 18 sau început secol 19.