Salutare! În aceste zile am completat și catagrafia din 1839 (tot pentru satul răzășesc Filipești). Atașez deci dubiile și neînțelegerile pe care le-am întâmpinat în decursul transcrierii. Dacă puteți să-mi dați părerea voastră, vă mulțumesc.
1. la bisărica cu hramul sfințile Voevozi
2. Ion sin preutul Ştef...
3. neguțătorii din picioari, streini di piste hotar, din Turchie (?)
4. Tănasi Gherman ...
5. Panaiti Gherman (?)
6. Ioniță ...
7. Ion Ghinețu
8. Iordachi Barbu (...)
9. Lazăr Letcă (... și însurat la anul (1)832)
10. Toad(e)r Rusul (tij pe moșiea med(elni)ce(r))
11. Gheorghi Funurea
12. Neculai Ardeleanu (?) (tij pe (moșiea) a dum. med(elni)ce(r))
13. Niță Ionică (niam de mazil după mărturiea sa [...] precum dovedești carte g(os)pod...)
14. Costandin ... (vătavu la moșiea Mo Cașinul)
15. ficiori şi nieam de mazil după mărturiile (?) ce au înfățeşat şi după persoanii în destul [...] înaintea comisii
16. șezători pe moșiea dumsale med(elni)ce(r) Filip Csanfi vătavu la d. med(elni)ce(r)
17. Anton ...
18. Gheorghi Arhirii + Ioan Arhirii
19. Ion Călinăiu
20. Costandin Druguleț (den ruptile vistrii (?) pentru că n-au înfățoșat...)
21. Simion Veșcă
22. Manoliță Țițu (pe moșiea d. med(elni)ce(r)...)
23. tot pe moșiea dum. (med(elni)ce(r)
24. Dumitrachi [...] Epuri
25. Niță Păladi (șezători (pe moșiea dumsale) med(elni)ce(r) Filip Csanfi)
26. Gheorghi Gherman (asămeniea (=însurat) la (1)838 și ne putindusi uni cu satul...)
27. cu [...] Episcopii Rom(anului) pentru [...] și deosăbită mărturii
28. acesta din greșali trecut [...] între birnici [...] de privilighet s-au îndreptat la rostul său
29. Ichim Munteanu + Toad(e)r Letcă + Mihălachi Croit(o)r
30. Mariea...
31. Safta lui Savastil + Ilinca Jitărița + Șara lui Ștef(a)n Unguru + Ana lui Ganu
32. Paraschiva...
33. Preot Mano... (semnătură)
pt.2
pt.3
pt.4
1. la bisărica cu hramul sfințil(o)r Voevozi
2. Ion sin preutu Ștef(a)n (e prescurtarea folosită frecvent pentru Ștefan)
3. corect
4. corect
5. corect
6. Ioniță Ghinilă
7. Ion Ghinețu
8. acesta di pe cercetare(a) la fața loculu s-au dovedit fiu di triaptă precum și martorii încredițați (?!) di comis(i)e dovediți
9. în bir și însurat la (1)832
10. tij pe moșiia medel(ni)ce(rului)
11. Gheorghi Fuioriia (?!)
12(a). Neculai Ardelianu
12(b). tij pe a dum(i)s(ale) (=moșie) med(elni)ce(r)(ului)
13(a). Niți Ciochină
13(b). niam de mazăl după mărturiia satil(o)r precum dovedește carte(a) g(os)pod a bunu(lui) său și comisiia după poronca vistierii cu no. 6593. au făcut. au făcut a ei luari aminti.
14(a). Costandin Dughengiu
14(b). vătavu la moșiia mon(astirii) Cașinul
15. ficiori și niam de mazăl după mărturiile ce au înfățoșat și după persoani îndestul (î)nainte (?!) de omeni(e) cinstiți au mărturisit înaintia comisii
16. șezători pe moșiia dum(i)sale med(elni)cer Filip Csanfi; vătavu la d(u)m(isa)l(e)
17. Anton săn Aniți
18. corect
19. Ion Călcăiu (la un scris de genul ăsta, n, i și c trebuie interpretate din context.
20. din ruptile vi(s)terii pentru că n-au înfățoșat docomenturi doviditoare niamului său
21. Sămion Veșcu
22. pe moșiia d(umisale) med(elni)ce(rului) cu greșală trecut în rănd(ul) (?!) birnicilor căci el esti fiu de mazăl după marturie înfățoșată, și cerceta(t) de comisie la fața locului.
23. tot pe moșiia dum(i)s(ale)
24. Dumitrachi săn Epuri
25. șăzători (pe moșia) med(elni)cer(ului) Filip Csanfi
26. neputăndu-să uni cu satul fiind din nom(i)r(ea) căpătăeril(o)r după peciul supt no. 1002, din (1)832, ghen(a)r(ie) 1, s-au trecut la rostul lui
27. păuceniia episcopii de Rom(a)n. Pe numile tătănisău și deosăbită mărturii
28. acesta din greșală trecăndu-să între birnici fiind fiiu de priviliget s-au îndreptat la rostul său
29. corect
30. Mariia Giugăn(a)r(u)
31. corect
32. Paraschiva Nuțoi sau mai degrabă Nuțo(a)i(e)
33. preot Manoil (e probabil același individ: https://genealogica.ro/inregistrare/MBEo2OoJ7r)
@andreicucuruz deci se pare că Ion Desagă sin preotul Apostol Desagă nu era doar ,,fecior de preot" ci și neam de mazil (img. 15). Așa se explică de ce Vasile și Ștefan apar ca mazili în mitricele din anii '60.
Dacă rândul corespunde pentru el, atunci da. Am observat și eu că în special în catagrafia din 1838/1839 apar mult mai multe justificări de acest fel decât în celelalte catagrafii. Am și eu un strămoș pentru care se menționează că e "nepot de mazăl" dar mențiunea rămâne incertă, nu am reușit să determin veridicitatea.
Aceste mențiuni de obicei trădează lipsa de documente doveditoare certe, de altfel menționate în clar pentru alții care le aveau. Deci mențiunile de genul trebuie totuși tratate cu atenție căci cel mai probabil fac referire la un statut al unui strămoș destul de îndepărtat (eu mă gândesc că poate fi și de pe linii adiacente, de pildă cum se menționează la mine: "nepot" poate fi de frate, de bunic, etc.). Trebuie să luăm în seamă că strămoșii noștri aveau în primul rând un interes pragmatic aici și îl urmăreau - doreau să fie scutiți sau ușurați de plata taxelor și havalelelor.
Trebuie să facem neapărat rost de sursa asta (https://forum.genealogica.ro/index.php?topic=131.msg825#msg825 (https://forum.genealogica.ro/index.php?topic=131.msg825#msg825)) cu mazilii și ruptașii din 1785, sper să ajung pe la București în viitorul apropiat.
Citat din: andreicucuruz din Mar 27, 2026, 09:29 AMDacă rândul corespunde pentru el, atunci da. Am observat și eu că în special în catagrafia din 1838/1839 apar mult mai multe justificări de acest fel decât în celelalte catagrafii. Am și eu un strămoș pentru care se menționează că e "nepot de mazăl" dar mențiunea rămâne incertă, nu am reușit să determin veridicitatea.
Aceste mențiuni de obicei trădează lipsa de documente doveditoare certe, de altfel menționate în clar pentru alții care le aveau. Deci mențiunile de genul trebuie totuși tratate cu atenție căci cel mai probabil fac referire la un statut al unui strămoș destul de îndepărtat (eu mă gândesc că poate fi și de pe linii adiacente, de pildă cum se menționează la mine: "nepot" poate fi de frate, de bunic, etc.). Trebuie să luăm în seamă că strămoșii noștri aveau în primul rând un interes pragmatic aici și îl urmăreau - doreau să fie scutiți sau ușurați de plata taxelor și havalelelor.
Da, desigur este vorba de oameni fară carte gospod. Totuși aveau o oare care coștință de a se trage ,,din neam ales". De exemplu, în cat. din 1845 Ștefan sin Ioan Desagă este menționat ca find fecior de ruptaș. În mitrice tot el apare ca mazil (împreună cu ,,Vasile Desagă mazilu").
Această memorie se pare că nu era prezentă chiar la toate familiile de răzeși. De exemplu, pe linia Zarzu par să fi fost doar oameni de rând, birnici.
Deci presupun că simplul fapt de a se trage dintr-un bătrân nu era suficient pentru a se considera mazil.
Da, vorbim de categorii distincte și în general de răzeși care au pierdut (prin vânzare sau danii), unii mai devreme iar alții mai târziu, bucățelele de moșie care le reveneau fiecăruia (am încărcat un exemplu recent din cercetările mele: https://genealogica.ro/document/DPE1mp4eEz-zapisul-de-vinzare-al-gafitei-sotia-lui-simion-ceucasel-pentru-o-mosie-in-mastacan (https://genealogica.ro/document/DPE1mp4eEz-zapisul-de-vinzare-al-gafitei-sotia-lui-simion-ceucasel-pentru-o-mosie-in-mastacan)). De aici poate și motivația sau lipsa ei pentru ținerea de minte a detaliilor de curgere a neamului.
Categoria mazililor era una, din câte înțeleg, destul de bine delimitată (sec. 18 - începutul sec. 19), deci nu cred că putem vorbi despre a te considera mazil ci de a face parte din categoria respectivă sau de a avea aceea calitate (calitate care se putea transmite generațiilor următoare). Dar asta venea și cu obligații funcționărești și de plată a unei dajdii. În momentul când acestea nu erau îndeplinite, își pierdeau calitatea sau rangul respectiv.
De aceea spuneam că trebuie luat în considerare și interesul real al unui eventual urmaș de mazil de a-și relua dreptul de scutire chiar și după pierderea acestuia. Aici trebuie săpat mai adânc, căci nici mie nu îmi este total clară situația sau diferența de tratament fiscal între rangurile privilegiate sătești și birnicii.
Din câte înțeleg, dajdia sau rupta se calcula dinamic în funcție de starea privilegiaților și, deci, putea varia, pe când birnicii plăteau, cel puțin teoretic (cf. regulamentului organic), un preț fix per cap de birnic (capitația). Cu toate că, istoriografic, se consideră că și după adoptarea regulamentului organic birnicii au continuat să plătească conform cislei sătești, deci o sumă proporțională cu posibilitățile fiecăruia. Trebuie să înțelegem diferențierea de apăsare fiscală dintre categoriile respective pentru a determina dorința unora și altora de a face parte dintr-o anumită categorie.