Cercetând istoria familiilor unor ascendenți Chiojdeni, moșnenii Sersești din Posești, Codești și Izbășoi din Chiojdu și Voicilași din Starchiojd, am întâlnit multe mențiuni despre familia de boiernași Macovei.
Din neamul Macoveilor se evidențiază câțiva dregători, cei mai importanți fiind vătaful de plai Dumitru și fiul său, vel pitarul Ștefan Macovei. Originea lor este probabil în județul Saac, desprinzându-se din neamul Gârbeștilor pe la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Macoveii se profilează ca acaparatori de moșii, care se infiltrează în hotarele moșnenești Chiojdene: Brădet, Zmăciniș, Zeletin, Roma, Plescioara și celelalte. Faptul că profită de influența și scutirile de impozite aduse de dregătoriile pe care le ocupă și exploatează fenomenul de sărăcire a proprietarilor devălmași Chiojdeni este ceva destul de normal pentru epocă. Dar mai mult decât atât, Macoveii sunt acuzați în repetate rânduri de abuzuri, falsuri în acte și "caimacamlâcuri", pentru care sunt uneori izgoniți din plai, destituiți din funcție, sau chiar întemnițați. Cu toate acestea, averea lor sporește de-a lungul deceniilor. Marele pitar Ștefan Macovei a acumulat o avere impresionantă, având 5000 de stânjeni de moșie, 55 de pogoane de vie, numeroase case și în jur de 50 de robi.
Prin practicile lor de multe ori lipsite de scrupule, Macoveii devin adevărați antagoniști în procesele cu moșnenii Chiojdeni, începute pe la 1780. Nu numai jalbele devălmașilor prezintă imaginea aceasta negativă, dar și o baladă populară, Balada lui Gheorghelaș (https://ro.wikipedia.org/wiki/Negoi%C8%9B%C4%83_Gheorghila%C8%99). Negoiță Gheorghilaș a fost un haiduc din munții Siriului, în jurul anilor 1820. A fost pandur în ceata lui Tudor Vladimirescu și folclorul spune că l-a avut ca stăpân pe Macovei, un boier care îl abuza și cu care a inrat în conflict:
Citat[...]
În Cislău când cobora,
Se pleca apă să bea,
Macovei in ceafă-i da
De bea apă sângerată,
Cu măsele-amestecată.
[...]
Foaie verde crăci de tei,
Lege ce n-ai Macovei,
Cin' te scoase-n ochii mei?
Atașez aici o schiță genealogică, pe care am construit-o plecând de la recensământul de la 1838, pe baza zapiselor, hotărniciilor, foilor de zestre, diatelor și a altor înscrisuri pe care le-am întâlnit în diverse colecții de documente și acte inedite de la arhivele naționale, cel mai vechi datând de la 1630.
Pentru primele generații am menționat câteva surse documentare mai importante direct în schiță, însă pe măsură ce acestea devin mai abundente în secolul al XVIII-lea, am fost mai selectiv. Menționez faptul că ramura moșnenilor Gârbești nu este plasată cu ceritudine. Aceștia sunt menționați ca veri ai pitarului Ștefan Macovei, descendenți ai unui Dumitru sin Dumitru, dar descendența din Dumitru sin Balea, deși foarte probabilă, nu îmi este certă deocamdată.
Pe măsură ce parcurg surse neverificate deocamdată, voi face completări. În sensul acesta, registrele parohiale din Starchiojd vor fi foarte valoroase pentru completarea ramurilor mai recente. Din păcate însă, nu am avut posibilitatea să le fotografiez până acum, și accesul la arhivele Prahova nu îmi este deloc ușor.
Dacă cineva are comentarii, informații sau surse noi, m-aș bucura să pot completa și extinde schița.
Macovei ext 2.jpg
Surse:
- Arhivele Naţionale Buzău, Judecătoria Pătârlagele, dosarele 6–10/1910, Hotărnicii
- Arhivele Naţionale Buzău, Colectia de Manuscrise, Pachetul IV: Depunere Gion Ionescu
- Arhivele Naţionale Istorice Centrale, 292 Colectia de Manuscrise, dosarul 2155: Condică de zapise prin care se vând fraților Izbășești din Chiojdul de Bâsca părți de moșie în hotarele Izmăcinișului (Zmăcinișului), Brădetului, Plescioarei, Corbului.
- Arhivele Naţionale Istorice Centrale, 292 Colectia de Manuscrise, dosarul 2160: Condica zapiselor prin care se vând logofătului Bănică Izbășoiu din Chiojdu de Bâsca părți în hotarele Izmăcinișului, Brădetului, Pleșcioara și altele.
- Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Recensământul 1838
- Ciobotea, Dinică, Mariana Ciocoiu, Marusia Cârstea, Alexandru Gaiţă. Obştile moşnenilor proprietari din Chiojdu de pe Bâsca (Colecţie de documente). Izvoare scrise privind obștile devălmașe din județul Buzău. Editura Helios, Craiova, 2001 (link)
- Mureșanul, Camil et al. (coord.). Documenta Romaniae Historica. B. Țara Românească. Volumele XXIII-XXXVIII (1630–1653). Editura Academiei Române. București.
- Obrocea, Ene. Monografia comunei Posești. Cunoașterea Prahovei I, 1939, nr. 1, p.161–180
- Popescu, Paul D. Cartea satelor chiojdene. Volumul I. Prezentare monografică a comunei Chiojdu - judeţul Buzău. Editura Prahova, Ploieşti, 2007.
- Rîpeanu, C. M. și N. I. Simache. Documente privitoare la istoria comunei Starchiojd. Muzeul de istorie al județului Prahova, Ploiești, 1968.
- Simache, N. I. și M. Vulpescu. Contribuții la istoricul satelor Posești, Rîncezi și Nucșoara. Muzeul de istorie al județului Prahova
Mă bucur să văd orice genealogie a unei familii de boiernași. În cercetările mele am dat în special de boiernașii de pe Valea Teleajenului, antecesorii socrului lui Constantin de pe arborele de față.
Pe Ilie, progenitorul Macoveilor, l-am aflat hotarnic la Teișani pe 29 aprilie 1702 și ca martor la documente până spre sfârșitul lui 1710, în funcție ca vătaf de plai la 28 noembrie 1710 (deci, în excursie din plaiul învecinat). (File de Istorie din Trecutul Comunei Teișani (https://biblioteca-digitala.ro/?pub=6152-file-de-istorie-din-trecutul-comunei-teisani), doc. 7, 8, 10, pp.100-104). S-ar putea tot el să fie Ilie sutașul ot Chiojd, hotarnic la 10 iunie 1694 al moșiei Măneciu a spătarului Cantacuzino, împreună cu un Ivan Gârbă.
Mănăstirea Crasna păstrează un pachet de documente de la Costache Macovei.
Cartea "Microistoria Văii Teleajenului văzută prin Elitele Sociale" are un capitol dedicat familiei Macovei.
Văd că există și la Buzău manuscrise de la dl. Gion D. Ionescu, la Prahova n-am reușit să găsesc un anume manuscris citat ca fiind depus acolo. Cum arată pachetul de la Buzău?
Nu mă așteptam să găsesc aici o documentare atît de bună pentru familia Macovei. Sincere felicitări!
Am găsit recent crucea lui Dumitru (cel Mic), dărîmată, dar în stare bună, în vechiul cimitir al bisericii Sf. Nicolae din Starchiojd. Scrie că a răposat pe 14 octombrie 1862.
Anul care vine am de gînd să dedic cîteva zile de teren ca să văd ce se mai păstrează (nu multe) din ceea ce a aparținut acestei familii în regiunea Chiojdurilor.
Am pornit, din pricina altei documentări, să urmăresc neamul Tihuleștilor. Deși nu mă mir că apar aici, mă întreb care este sursa notei conform căreia aceștia ar fi descendenți ai unui frate al lui Ilie?
De asemenea, unde se poate găsi această carte numită ,,Obștile moșnenilor proprietari din Chiojdu de pe Bâsca", mai ales că văd un ,,(link)" la final? Am căutat-o multă vreme, dar fără succes.
Mă bucur să văd că schița este de interes! Poate putem colabora la documentarea ei în continuare.
Trebuie să menționez că familia Macovei nu face parte din scopul principal al cercetărilor mele, așa că nu am fost întotdeauna prea riguros cu menționarea surselor, mai ales că multe informații sunt culese cu ani în urmă, însemnări de mână la sală, atunci când nu mi s-a permis să fotografiez. Deci nu m-ar surprinde dacă veți constata inadvertențe, pe care aș fi bucuros să le remediez.
Citat din: OchelarismeIeftine din Sep 30, 2025, 12:01 AMÎn cercetările mele am dat în special de boiernașii de pe Valea Teleajenului, antecesorii socrului lui Constantin de pe arborele de față.
Despre care Constantin este vorba? Bănuiesc că vă referiți la Nicolae Homoriceanu? Aceasta este o altă familie cu care m-am intersectat și eu adesea, și am în plan să fac o schiță similară și pentru ei.
Citat din: OchelarismeIeftine din Sep 30, 2025, 12:01 AMPe Ilie, progenitorul Macoveilor, l-am aflat hotarnic la Teișani pe 29 aprilie 1702 și ca martor la documente până spre sfârșitul lui 1710, în funcție ca vătaf de plai la 28 noembrie 1710 (deci, în excursie din plaiul învecinat). (File de Istorie din Trecutul Comunei Teișani (https://biblioteca-digitala.ro/?pub=6152-file-de-istorie-din-trecutul-comunei-teisani), doc. 7, 8, 10, pp.100-104). S-ar putea tot el să fie Ilie sutașul ot Chiojd, hotarnic la 10 iunie 1694 al moșiei Măneciu a spătarului Cantacuzino, împreună cu un Ivan Gârbă.
Interesant, mulțumesc! Pe acest Ivan Gârbă l-am întâlnit și eu de mai multe ori, și am câteva notițe despre el, dar nu am reușit până acum să îl plasez cu exactitate. Presupun că este un văr al lui Ilie Macovei, dintr-unul din frații lui Balea logofăt.
Citat din: OchelarismeIeftine din Sep 30, 2025, 12:01 AMMănăstirea Crasna păstrează un pachet de documente de la Costache Macovei.
Într-adevăr, sunt acolo niște informații foarte interesante despre destinul tragic al lui Costache, care m-au impresionat. Pe scurt, despre Costache:
Costache (n. c. 1812, d. 1877), fiul lui Nicolae Macovei și nepotul vel pitarului Ștefan Macovei, apare în recensământul din 1838 ca holtei de 26 de ani, ,,mut, fără grai" și fără pământ, aflându-se sub epitropie. Deși moștenise probabil întreaga avere a tatălui său, fiind singurul fiu, la 1838 gospodăria sa cuprindea 13 robi și doar un cal și patru boi. Pentru referință, frații tatălui său care erau la 1838 în viață aveau averi mult mai însemnate.
- Iancu: un dascăl în casă, 24 de robi, 24 de pogoane de arătură, 6 de vie, 10 de livadă, 90 de fâneață, 10 cai, 10 boi, 15 vaci, 200 oi, 30 porci, 2 bivoli, 2 măgari, 15 stupi și 300 de pruni.
- Matache: un dascăl în casă, 15 robi, 14 pogoane de arătură, 4 de vie, 3 de livadă, 6 cai, 6 boi, 8 vaci, 150 de oi, 12 porci, un catâr, 10 stupi și 100 de pruni.
Epitropia inițială a lui Costache a fost deținută de rudele sale, care au administrat în mod deficitar averea. Pământurile sufereau dese călcări, iar imobilele și biserica din Parepa (al cărei clironom fusese tatăl lui Costache) se degradaseră. Rudele lui Costache au renunțat la epitropie, și a fost numit un nou epitrop, slugerul Constantin Nenișor din Parepa.
În jurul anului 1838–1842, Costache s-a căsătorit cu Marița, fiica lui Nicolae Trandafir din Văleni de Munte. Soții se despart curând, dar sunt împăcați de Constantin Nenișor sprijinit de episcopia Buzău. Împăcarea pare inițial să funcționeze, Nenișor cerând la 10 mai 1842 încetarea epitropiei, pe motiv că soția putea administra averea. Căsătoria însă nu rezistă, și epitropia averii decimate a lui Costache revine din nou familiei Macoveilor. Aceștia încearcă să renunțe la responsabilitate, solicitând intrarea lui Costache în monahism, invocând char dorința acestuia de a se retrage și faptul că fusese închinat călugăriei chiar de către tatăl său.
Căsătoria cu Marița s-a încheiat oficial prin divorțul pronunțat de consistoriul episcopiei Buzău la 15 iulie 1854.
După divorț, Costache a intrat călugăr la schitul Crasna, unde a primit numele monahal Chesarie.
Averea sa a fost trecută sub administrarea schitului la 20 decembrie 1855, sub conducerea ieromonahului Epifanie. În 1859, rudele s-au retras din succesiune. Fosta soție a contestat decizia în instanță, susținând că pruncii născuți ulterior divorțului îi aparțineau lui Chesarie, dar cererea i-a fost respinsă.
Citat din: OchelarismeIeftine din Sep 30, 2025, 12:01 AMCartea "Microistoria Văii Teleajenului văzută prin Elitele Sociale" are un capitol dedicat familiei Macovei.
Aș fi curios să studiez și eu cartea aceasta. O aveți cumva?
Citat din: OchelarismeIeftine din Sep 30, 2025, 12:01 AMVăd că există și la Buzău manuscrise de la dl. Gion D. Ionescu, la Prahova n-am reușit să găsesc un anume manuscris citat ca fiind depus acolo. Cum arată pachetul de la Buzău?
Am atașat inventarul manuscriselor de la Buzău, pe care le-am studiat și pe care le-am și fotografiat parțial. Dacă este ceva de interes, pot să verific.
Citat din: Cezar B. din Oct 02, 2025, 04:05 PMAm găsit recent crucea lui Dumitru (cel Mic), dărîmată, dar în stare bună, în vechiul cimitir al bisericii Sf. Nicolae din Starchiojd. Scrie că a răposat pe 14 octombrie 1862.
Mulțumesc pentru informație! am adăugat-o în schiță și o să fac o actualizare în postarea inițială la un moment dat.
Citat din: Cezar B. din Oct 02, 2025, 04:05 PMAnul care vine am de gînd să dedic cîteva zile de teren ca să văd ce se mai păstrează (nu multe) din ceea ce a aparținut acestei familii în regiunea Chiojdurilor.
Mă bucur să aud, și m-aș bucura să aflu ce găsiți.
Citat din: Cezar B. din Oct 02, 2025, 04:05 PMAm pornit, din pricina altei documentări, să urmăresc neamul Tihuleștilor. Deși nu mă mir că apar aici, mă întreb care este sursa notei conform căreia aceștia ar fi descendenți ai unui frate al lui Ilie?
Sursa este o comunicare a lui Gion Ionescu aflată la Arhivele Buzău, în care citează un manuscris de la ANIC, Ms. 50, f. 154-156. Redau textul aici:
Citat[Pitarul] era reclamat că împresurase întregul hotar al Tihuleștilor.
La 25 mai 1804, văzând că poate tăia și spânzura, pitarul l-a bătut pe consăteanul său Stanciu Tihu, a pus țiganii robi de i-au dărâmat casa, și-a însușit lemnăria casei, transportând-o cu carul la domiciliul său, iar resturilor le-a pus foc pe loc. Atunci i-au reamintit Tihuleștii că moșul, adică bunicul lui Ștefan, deci Ilie vătaful, a fost frate cu bunicul lor.
Așa cum am scris în diagramă, nu este clar care dintre frați, dar având în vedere că Balea ar putea fi moșul Gârbeștilor, am presupus că ar fi vorba de Stoica (?). Poate din cercetarea dumneavoastră a Tihuleștilor să putem confirma legătura, dacă o puteți împărtăși.
Citat din: Cezar B. din Oct 02, 2025, 04:05 PMDe asemenea, unde se poate găsi această carte numită ,,Obștile moșnenilor proprietari din Chiojdu de pe Bâsca", mai ales că văd un ,,(link)" la final? Am căutat-o multă vreme, dar fără succes.
Am această carte și am atașat cuprinsul de documente. Dacă sunt vreunele de interes, pot să vi le trimit.
O altă sursă importantă de acte Chiojdene, pe care am omis să o menționez mai sus, este depunerea lui Constantin Isbășoiu din colecția proprietarilor de moșii de la ANIC, unde sunt circa 1600 de pagini în 16 dosare, pe care le am fotografiate, și pe care le parcurg, încet încet.