M-ati putea ajuta cu transcrierea la ambele randuri a ocupatiei, a categoriei de birnic si a numarului si tipului de pogoane? Multumesc
1. scutit de clacă / porumb (3), livade (20)
2. moșnean / por(um)b (1), livade (20)
oare ce ar fi insemnat mosnean din punct de vedere fiscal?
În stânga e "preot" la ambii.
Citat din: Vrabie Constantin Radu din Aug 20, 2025, 08:31 PMoare ce ar fi insemnat mosnean din punct de vedere fiscal?
Mare lucru nu înseamnă din punct de vedere fiscal căci un moșnean / răzeș putea fi birnic, privilegiat, etc. Puteți posta și capul de tabel în întregime pentru aceste două rânduri?
cand imi recuperez hardul extern! Va multumesc mult !
m ati putea ajuta cu transcrierea starii materiale si fiscale a strabunului meu Jocu Gheorghe?
Salutare!
român - însurat - birnic - clăcaș - cărăuș
porumb - 2 (pogoane?)
livede(?) - 20 (pogoane?)
daca era clacas cum de avea pamant? Ca nu prea inteleg..Si parea ca avea ceva pamant
În schimbul muncilor prestate în folosul stăpânului moșiei (=claca), acesta era obligat să le asigure clăcașilor parcele de pământ, dimensionate în funcție de numărul de animale pe care le dețineau, deci de capacitatea lor reală de a le lucra, necesare pentru satisfacerea nevoilor proprii (e.g. teren arabil, fânețe, loc pentru casă etc.).
Era pământul pe care îl lucra, în proprietatea unui boier, a unei cete de moșneni, sau a unei mănăstiri. Clăcașii plăteau o rentă proprietarilor pentru pământ, care consta de regulă în clacă, adică un număr de zile de muncă, și dijmă, sau zeciuiala, adică o cotă parte din produsele obținute, de regulă a zecea parte. În plus, clăcașii trebuiau să plătească diverse taxe pentru folosirea islazurilor pentru animale, a pădurilor, a apelor, a sării și a altor resurse.
Proprietarii de pământ pe de altă parte, nu plăteau decât birul domnesc.
e cumva contraintuitiv. Un clacas putea fi mai bogat decat un proprietar (mosnean)... Va multumescu mult!
cu adevarat avea cu ce sa si lucreze pamantul- avand 5 cai si 8 boi...pe care probabil ii folosea si la carausie.
va rog si la acesti strabuni
la 24 scrie pantentar ... si la 25 Birnic...
Multumesc pt tot!
Da, într-adevăr, mulți clăcași aveau o viață considerabil mai bună decât acei moșneni/răzeși sărăciți aproape cu totul.
În plus, foarte importantă era și proprietatea. De obicei clăcașii de pe moșiile marilor boieri o duceau mai bine decât cei de pe proprietatea mănăstirilor sau a boierilor scăpătați (a se citi amintirile lui Radu Rosetti pentru tot felul de detalii interesante legat de aspectele acestea).
Citat din: Vrabie Constantin Radu din Aug 25, 2025, 04:21 PMcu adevarat avea cu ce sa si lucreze pamantul- avand 5 cai si 8 boi...pe care probabil ii folosea si la carausie.
Da, vorbim cu siguranță despre un fruntaș al satului.
va implor cu transcrierea celor puse mai sus de ultimul mesaj al domului Andrei. Nu pot sa transcriu singur..
Plugari clăcași la ambele.
Și patentar dă al 5-lea clas(?!) - de obicei este "clasă", dar aici pare un alt substantiv masculin
Citat din: andreicucuruz din Aug 25, 2025, 04:59 PMDa, într-adevăr, mulți clăcași aveau o viață considerabil mai bună decât acei moșneni/răzeși sărăciți aproape cu totul.
Cred însă că e de menționat că totuși statutul de moșnean a rămas un privilegiu, chiar dacă mult diminuat, până în secolul al XIX-lea. Într-adevăr, erau unii clăcași care o duceau mai bine decât unii moșneni, așa cum erau boieri decăzuți care o duceau mai rău decât un moșnean de rând. Dar situațiile acestea nu cred că trebuie generalizate.
O comparație mai elucidantă ar fi cred să ne uităm la un moșnean înstărit și la un clăcaș fruntaș. Spre exemplu, în satul Chiojdu, cu care sunt mai familiar, unde se practică în principiu pomicultura, cel mai înstărit clăcaș, Dumitru Vizirean, avea 200 de pruni la 1838. Un caz unic, o proprietate mai mare decât mulți moșneni Chiojdeni, și la distanță mare înaintea unui clăcaș de rând, care poate avea 20-30 de pruni. Alți clăcași fruntași au și ei câte 50-80.
Dar un moșnean de frunte, cum ar fi Gheorghe Stroie, avea 800 de pruni. Iar un moșnean "de neam", dar tot codevălmaș în hotarul satului, cum este Bănică Izbășoiu, avea 1000 de pruni, plus 45 de pogoane de arătură, 20 de cai, 24 de boi, 80 de vaci, 500 de oi, 60 de capre, 100 de porci și 12 stupi.
Cu siguranță nu trebuie generalizat, nu am vrut să transmit mesajul acesta. Și, firește, fiecare tinde să evidențieze situația întâlnită în satele de interes.
În satele Moldovei de nord, de pildă, răzeșii sărăciți cu totul erau majoritari în sec. 19 (să nu mai vorbim de cei care erau neam de răzeși dar nu mai aveau deloc pământ). Mulți dintre ei au și intrat în categoria clăcașilor tocmai din această cauză. Majoritatea satelor (unde mai erau răzeși) erau mixte, în sensul în care o mare parte din moșie era stăpânită de familiile boierești mari care intraseră de-alungul timpului în moșie prin vânzări sau danii, proprietatea stăpânită de răzeși fiind serios micșorată.
Din ce înțeleg, în zona Prahova-Buzău, zona ta de interes, cred că obștea de moșneni încă aveau proprietăți serioase în sec. 19.
Deci da, dacă vrem să facem comparații reale trebuie să analizăm fiecare regiune și moșie în parte.
Citat din: stratocaster din Aug 28, 2025, 01:18 PMDar un moșnean de frunte, cum ar fi Gheorghe Stroie, avea 800 de pruni. Iar un moșnean "de neam", dar tot codevălmaș în hotarul satului, cum este Bănică Izbășoiu, avea 1000 de pruni, plus 45 de pogoane de arătură, 20 de cai, 24 de boi, 80 de vaci, 500 de oi, 60 de capre, 100 de porci și 12 stupi.
Sunt astfel de cazuri excepționale și în satele Moldovei dar din câte am observat, aceștia se deosebesc de birnici - reușesc de obicei să urce în clasa socială a vremii și îi întâlnim pe diferite poziții de privilegiu (e.g polcovnicei, postelnicei, căpitani, etc.)
Citat din: stratocaster din Aug 26, 2025, 06:52 PMȘi patentar dă al 5-lea clas(?!) - de obicei este "clasă", dar aici pare un alt substantiv masculin
Pe vremea aceea se folosea și forma
clas în loc de
clasă, dar sensul era același. Uite și un exemplu (https://adt.arcanum.com/ro/view/GazetaDeMoldavia_1857/?query=%22clasul%22&pg=44&layout=s) cu sensul școlar.
Va rog mult.. la 6 = birnic clacas
la 7 = .... si birnic. Ion a fost frate cu strabunul meu popa Iosiv,ambii copii ai popei Bucur. De ce un baiat era mosnean iar altul clacas? Poate spune ceva despre categoria sociala a tatalui lor, popa Bucur (nascut la 1760 cf catagrafiei preotilor de la 1810) ? Multumesc mult!
Țârcovnici scutiți de bir
țărcovnic, să scutești dă bir.
Citat din: Vrabie Constantin Radu din Aug 29, 2025, 09:35 PMIon a fost frate cu strabunul meu popa Iosiv,ambii copii ai popei Bucur. De ce un baiat era mosnean iar altul clacas? Poate spune ceva despre categoria sociala a tatalui lor, popa Bucur (nascut la 1760 cf catagrafiei preotilor de la 1810) ? Multumesc mult!
Sunt mai multe scenarii posibile. S-ar putea ca Popa Bucur sa fi fost moșnean, iar Ion, ajuns la nevoie, să își fi vândut toată partea de moșie și să fi ajuns clăcaș.
Sau mai puțin probabil, popa Bucur să fi vândut deja toată partea lui de moșie rămânând clăcaș. Iar mai apoi, Popa Iosif să fi răscumpărat moșia tatălui său, redevenind moșnean, dar nu și fratele său.
Alt scenariu ar fi ca Bucur să fi fost clăcaș, iar Iosiv să fi devenit moșnean fie printr-o danie, o moștenire de la un unchi fara moștenitori, sau prin zestrea soției.
Și un alt scenariu pe care nu l-aș exclude, ar fi o greșeală în recensământ
va multumesc mult tuturor pentru explicatii!
Citat din: Vrabie Constantin Radu din Aug 29, 2025, 09:35 PMIon a fost frate cu strabunul meu popa Iosiv,ambii copii ai popei Bucur.
Dar referitor la asta: în imagine nu apare niciun Ion sin Popa Bucur. Este Ion sin Popa Oancea și Nicolae sin Popa Bucur.
Nicolae, scuze :D
Citat din: stratocaster din Aug 28, 2025, 01:18 PMCitat din: andreicucuruz din Aug 25, 2025, 04:59 PMDa, într-adevăr, mulți clăcași aveau o viață considerabil mai bună decât acei moșneni/răzeși sărăciți aproape cu totul.
Cred însă că e de menționat că totuși statutul de moșnean a rămas un privilegiu, chiar dacă mult diminuat, până în secolul al XIX-lea. Într-adevăr, erau unii clăcași care o duceau mai bine decât unii moșneni, așa cum erau boieri decăzuți care o duceau mai rău decât un moșnean de rând. Dar situațiile acestea nu cred că trebuie generalizate.
O comparație mai elucidantă ar fi cred să ne uităm la un moșnean înstărit și la un clăcaș fruntaș. Spre exemplu, în satul Chiojdu, cu care sunt mai familiar, unde se practică în principiu pomicultura, cel mai înstărit clăcaș, Dumitru Vizirean, avea 200 de pruni la 1838. Un caz unic, o proprietate mai mare decât mulți moșneni Chiojdeni, și la distanță mare înaintea unui clăcaș de rând, care poate avea 20-30 de pruni. Alți clăcași fruntași au și ei câte 50-80.
Dar un moșnean de frunte, cum ar fi Gheorghe Stroie, avea 800 de pruni. Iar un moșnean "de neam", dar tot codevălmaș în hotarul satului, cum este Bănică Izbășoiu, avea 1000 de pruni, plus 45 de pogoane de arătură, 20 de cai, 24 de boi, 80 de vaci, 500 de oi, 60 de capre, 100 de porci și 12 stupi.
Scuze pentru ignoranță, dar clăcașii chiar puteau avea posesii? Eu aveam impresia că tot ce lucrau ținea de boieri sau de mănăstiri, cu tot cu păduri, pășuni și tot (bine, în afară de animale și pomii pe care îi aveau la ei în ogradă).
inteleg ca locuintele, animalele si tot ceea ce aduceau ei in plus erau proprietatea lor...
Mărturisesc că și mie mi se pare complicat de înțeles relația oamenilor cu pământul în secolele XVIII-XIX.
Dar într-adevăr, conform legii agrare din 1864, clăcașii erau și rămâneau proprietari pe posesiunile lor. Adică fuseseră și până atunci:
https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/231532
Aceste posesiuni constau din locul de casă din vatra satului, plus, după caz, loc de arătură, fânețe și livezi. Aceste terenuri erau alocate în mod proporțional cu mărimea familiei și a numărului de animale de povară, astfel încât să poată lucra și supraviețui din terenul respectiv.
Clăcașii erau posesori (n.b. proprietatea și posesia sunt chestiuni diferite) pentru că exercitau niște drepturi specifice proprietății, adică exploatau pământul, puteau construi pe el și îl puteau lăsa moștenire urmașilor. Și această posesie era un drept, deci nu puteau fi pur și simplu "dați afară" de pe posesiunea lor. Acești clăcași stăteau pe pământul lor indiferent de tranzacțiile pe care le suferea moșia, dacă era vândută, moștenită sau împărțită.
Stăpânul unei moșii (domn, boier, mănăstire, sau obște de moșneni) beneficia de fapt de exploatarea pământului nealocat clăcașilor (care era așadar în posesia directă a stăpânului moșiei), plus de dijmă, clacă, și alte taxe sau venituri pe care le obținea din exploatarea resurselor de pe moșie.
Cred că dificultatea de a înțelege acest sistem vine pe de o parte din familiaritatea pe care o avem astăzi cu sistemul de închiriere al apartamentelor. Dar clăcașii nu erau chiriași, iar renta pe moșie nu era o chirie.
Și pe de altă parte, întregul sistem de proprietate a suferit o tranziție graduală de la ideea de stăpân feudal, către cea de proprietar în sensul modern.
Eu cam așa înțeleg lucrurile, dar aș fi bucuros dacă cineva are explicații mai pertinente.
Citat din: andreicucuruz din Aug 28, 2025, 02:18 PMDin ce înțeleg, în zona Prahova-Buzău, zona ta de interes, cred că obștea de moșneni încă aveau proprietăți serioase în sec. 19.
Sunt astfel de cazuri excepționale și în satele Moldovei dar din câte am observat, aceștia se deosebesc de birnici - reușesc de obicei să urce în clasa socială a vremii și îi întâlnim pe diferite poziții de privilegiu (e.g polcovnicei, postelnicei, căpitani, etc.)
Într-adevăr, confirm și eu procesul acesta și citez aici dintr-un text de Constantin Râpeanu și Nicolae Simache despre Starchiojd, p.10 (https://biblioteca-digitala.ro/?pub=6155-documente-privitoare-la-istoria-comunei-starchiojd):
CitatLa început, în stare de devălmăşie, deosebirea între moşneni era greu de făcut, dacă ne referim la suprafaţa pămîntului stăpînit. Mai tîrziu, lucrurile se schimbă. În timp ce unii dintre ei, care ocupau diferite slujbe în cadrul comunităţii sau administraţiei, se îmbogăţesc cu repeziciune, graţie numeroaselor scutiri şi foloase pe care le aveau, alţii, mai mulţi în neam şi striviţi sub greutatea birurilor mereu mărite sau loviţi de greutăţi, sărăcesc şi se îndatorează, fiind siliţi să-și vândă drepturile de moştenire.
Din documentele Starchiojdului se poate vedea procesul de diferenţiere în sânul moşnenilor Chiojdeni. Procesul este, la început, lent. Oamenii înmulţindu-se şi pămîntul rămînind acclași, unii dintre ei se strâmtorează din ce în ce, sărăcesc, în timp ce alţii se menţin, ba îşi măresc moştenirea prin cumpărări de la cei loviţi de nevoi.
Și un alt citat, din Dinică Ciobotea et al. "Obștile moșnenilor Proprietari din Chiojdul de pe Bâsca", p.22:
CitatÎn ceea ce priveşte ponderea proprietăţii moşneneşti în raport cu suprafaţa totală, judeţele Prahova cu 19,56 şi Buzău cu 15,57% depăşeau media pe ţară (14,50%). De asemenea, proprietatea unui moşnean în medie de 12,53 ha în plasa Teleajen şi de 9,19 ha în plaiul Buzău era peste media generală din ţară (6,83 ha).
Mulţi moşneni deţineau drepturi de proprietari în devălmăşie de peste 50 sau 100 ha. Ei, de fapt, formau acea elită care, înainte de 1858, pătrundea uşor în rândurile dregătorimii locale sau în categoria boiernaşilor şi boierilor de rangul al treilea
va multumim mult pentru pertinentele pareri. Oare ceva literatura pe acest subiect exista?