Salut tuturor! Am decis sa fac si eu o prezentare scurtă a mea si a pasiunii mele in legatura cu istoria (referinta aici istoria locală si istoria familiei mele).
Eu sunt Iustin-Andrei, dar prefer sa mi se zică Andrei pe online si Iustin in viata de zi cu zi. Am 16 ani, iar ,,febra" aceasta in legătura cu istoria locala (adica a satului Goești) a inceput de cativa ani, cred ca 2 sau 3, cand am inceput sa am intreb ,,Satul acesta nu are nimic interesant?". Si am inceput sa descopăr ori de la localnici, ori de la bunici, că aici locul spitalului (care nu mai este functional de prin anii 1996-1997) este defapt un fost conac care are legătură cu Barbu Ștefănescu Delavrancea. Asta m-a făcut să trimit cereri la primărie și la alte institutii pentru a trage un semnal de alarmă, clădirea atunci fiind intr-o state de degradare (devenind staul de oi și loc de făcut rachiu pentru un baron local din PSD). Atunci mă asteptam sa primesc si un raspuns, dar nu. Acum daca m ai pune să trimit acele mesajele din nou o sa va zic sincer ca nu aș mai face o iarasi, deoarece, in special PSD, este un partid slab care este făcut special pentru ca unii barosani sa isi tina ,,moșiile" sub protectie.
De la 1 Martie 2025 am inceput pagina File de Goești pe facebook, un proiect care studiaza istoria satului. Am incercat sa tot trag semnale de alarmă, deoarece, dupa cum ati vazut si in articolele anterioare postate de mine pe forum, este intr-o stare greu de descris (clădirea este inconjurată de buruieni mai mari ca mine, acel baron PSD din trecut a decedat acum 1 an). Să nu mai zic că in acea curte exista si un copac protejat, dar protejat in ghilimele. Acolo a fost un parc dendrologic (asa scrie si pe pagina primăriei, ca acolo este un parc), dar defapt acum au mai rămas doar cornuți si boscheti acolo.
In satul acesta au stat elitele germane (WW2) care păzeau frontul de la Târgu Frumos (in padurea Goești) .
Și multe alte chestii interesante au legatura cu acest sat, pacat ca multe sunt slab documentate. Am o condica locala in care scrie că Fratii Ștefănescu treceau, prin 1890-1900, prin capătul satului unde copii se jucau (in fata unei porti numită ,,poarta jităriei") și boierii aruncau cu monede de metal drept bacșis pentru că copii le deschideau poarta sa treaca spre padurea de pe vale. Acolo scrie că pruncii se tavaleau prin colb, iar ei (boierii Ștefănescu, care erau călare pe cai) se prăpădeau de râs. Sau mai e notat faptul ca Mișu Ștefănescu avea o vie foarte mare și că el punea botnite oamenilor ce veneau la strans struguri pentru ca ei sa nu manance.
In legătură cu familia mea, incerc sa studiez foarte mult despre ea si sa gasesc informatii cat mai multe, deoarece imi e frica ca in viitor nu voi mai avea destul timp sau voi uita de aceste lucruri. De asta va cer ajutorul aproape in fiecare zi - imi e frica ca voi pierde informatia.
Si cam atata am de spus despre mine. O seară bună tuturor si sa stiti ca imi face foarte mare placere sa fac parte din acest forum prietenos, cu oameni foarte săritori. Maxim respect tuturor si sper ca pe viitor sa putem colabora :)
Bine ai venit Andrei!
Felicitări pentru preocupările tale și interesul pentru istorie, dar mai ales pentru spiritul civic.
Cunosc din experiența personală cât de cât provocările și dificultățile de care te lovești atunci când vine vorba de protejarea și conservarea patrimoniului istoric. Interesele private sunt adesea în conflict cu patrimoniul construit, dar nu trebuie să descurajezi! Și chiar dacă te-ai lovit de dezinteres, lipsa de resurse sau uneori incompetență din partea unor instituții, există mai mereu căi prin care poți continua.
Mie mi se pare că această clădire ar trebui clasată ca monument istoric. Asta se face printr-un ordin de ministru, pe baza unui dosar pregătit de direcția județeană de cultură, la solicitarea proprietarului sau a unei instituții sau organizații. Deci o persoană privată nu poate face o cerere de clasare.
În astfel de demersuri este nevoie de pasiunea și disponibilitatea de implicare de care tu deja dai dovadă, dar și de multă experiență. Nu numai experiența tehnică pentru elaborarea unui raport istoric și arhitectural, dar și experiență în comunicarea cu autoritățile locale și județene.
Îți recomand să parcurgi lista de asociații din manifestul Ordinului Arhitecților pentru protejarea patrimoniului:
https://oar.archi/evenimente-parteneri/manifest-pentru-protejarea-patrimoniului-din-romania/
Poți găsi acolo asociații cu multă experiență în clasarea monumentelor, cum ar fi Pro Patrimonio, Monumentum. Ambulanța pentru Monumente. Îți recomand să le consulți paginile web, pentru a-ți face o idee despre activitatea lor și pentru a le găsi pe cele care ar putea să te sprijine în demersul tău. Adică cele care deja au activitate în județul Iași, cele care s-au mai ocupat de conace sau case memoriale în țară, sau in general cele care au o misiune apropiată de ceea ce îți dorești tu. Ia legătura cu aceste asociații, povestește-le despre conac și cere-le sfaturi și sprijinul.
În paralel, este foarte important să continui să strângi informații referitoare la conac. Date referitoare la construcție, arhitect, evoluția în timp, asocierea cu familia Ștefănescu și importanța pentru comunitatea locală. Trebuie să cauți prin biblioteci și arhive, nu numai online, dar și pe teren. Încearcă să iei legătura și cu filiala Iași a Ordinului Arhitecților. Uneori mai sunt și pe acolo oameni implicați.
Semnalul de alarmă pe care l-ai menționat este și el foarte important! Dar nu știu dacă o cerere la primărie este neapărat cea mai buna abordare, sau cel puțin nu deocamdată. Pagina de Facebook, și în general promovarea de informații în mediul online va fi mult mai eficientă! Pe măsură ce se încheagă o comunitate, veți putea face o scrisoare deschisă semnată de arhitecți, istorici, urbaniști, profesori, jurnaliști, localnici; o petiție publică online (de exemplu pe campaniile Declic); un articol de ziar; un reportaj la o televiziune locală; un eveniment etc. E important mai întâi să construiești un grup de oameni pasionați, cu disponibilitate de implicare și capabili să lucreze în echipă. Poate ai deja amici cu interese comune, sau poate cunoști vreun profesor de istorie, arhitect, arheolog, sau vreun preot mai in vârsta care se trag din sat, care pot să te ajute macar cu sfaturi sau idei.
Trebuie să ai răbdare multă și să nu descurajezi! Lucrurile acestea nu se vor putea realiza mâine, ci treptat, peste luni și ani, și nu singur!
Salut stratocaster!
Conacul este clasat ca monument istoric de mult timp, dar cand s au dat terenurile inapoi (după revolutie) menajera Cellei Delavrancea a luat actele din casa pianistei, a mers la primărie cu ele si a primit titlu de proprietate și ulterior a vandut din gradina conacului (probabil daca nu era monument istoric vindea si clădirea si restul de grădină ce a mai rămas). Prin niste scheme un baron local PSD a reusit sa ia tot de acolo (adica cladirea+grădina) si a distrus cam tot ce mai era pe acolo.
(https://i.postimg.cc/nz59g4BR/FB-IMG-1755187908734.jpg)
Această poză este dintr o grădină (care inainte de acea vanzare era parte din gradina conacului). Am mai găsit informația ca aici, cam pe unde am facut eu fotografia, a existat o seră mare din sticlă (informatie din ,,Început de viață" de Th. D. Speranția, capitolul ,,La Goești"/,,Goești").
Clădirea aia din care iese copacul acela înalt este corpul principal al conacului, in dreapta, mai in sus, unde vezi un acoperis din azbest este probabil o fânărie făcută de când stateau oile aici. Cladirea mai mica in partea de la vale, dreapta, este spalatoria, iar cladirile mici din stanga sunt ceva magazii de când era spital.
Pozele cele doua (una cu Barbu în care scrie ,,meditatie" si una cu un copac) au legatura intre ele. E acelasi copac unde el a scris ,,Apus de Soare", doar ca vazut dintr-o parte.
E foarte interesant, dar e si foarte păcat de istoria ce a fost scrisa aici si sunt sanse, sper sa nu fie asa, ca aceasta cladire sa mai stea in picioare MAXIM 10-15 ani de acum incolo, deja ploile si vijeliile din ultima vreme i-au smuls acoperișul de pe cladirea centrală si peretii incep sa cada alert.
Am incercat sa intru in curtea conacului, dar in lateral (singura intrare unde nu sunt boscheti de 2 metri) stau caini si niste animale (curci, gaini). Aș putea intra prin spate, dar e destul de riscant + nu aș vrea sa imi fac probleme, cu toate ca e de datoria mea sa incerc sa mai salvez ceva.
Eu verificasem lista monumentelor publicată de Ministerul Culturii de la început, dar inițial nu văzusem și Casa Delavrancea, pentru că apare tocmai la sfârșit, fără să respecte ordinea alfabetică a localităților:
https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&opi=89978449&url=https://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-IS.pdf&ved=2ahUKEwjMyoWh2IyPAxXrRjABHZw_JyYQFnoECB4QAQ&usg=AOvVaw0llRQgEE-0WDtHioyARHQ8
În tot cazul, ceea ce ți-am spus mai sus, legat de contactarea asociațiilor care se ocupă de patrimoniul istoric, acțiunile de promovare și informare, închegarea unei comunități etc., rămâne valabil. Chiar dacă monumentul este clasat, după cum vezi, asta nu îl salvează în mod automat. Clasarea e doar un pas, și implicarea societății civile în continuare este absolut esențială.
Există multe lucruri care pot fi făcute în continuare. Finanțarea lucrărilor de restaurare se poate asigura prin fonduri UE (există chiar o secțiune specială pentru case memoriale din câte știu), cu sprijinul Europa Nostra, cu contribuții voluntare, cum fac cei de la Ambulanța pentru monumente etc.
Dar foarte importantă este buna colaborare cu proprietarul și instituțiile. Antagonizarea proprietarilor și a primăriei face lucrurile aproape imposibile. De aceea am menționat că e important să discuți cu oamenii care deja s-au ocupat de proiecte similare și să primești cât mai multe sfaturi.
Este foarte important că mesajul comunicat public să fie unul pozitiv, de tipul ce s-ar putea face acolo: o casă memorială Delavrancea cu o mică bibliotecă, în care se pot organiza mici evenimente culturale și ateliere de creație, care să aducă bani pentru proprietar, contribuții la bugetul local și să activeze comunitatea. Din păcate acuzele, speculațiile referitoare la activități și tranzacții ilegale, oricâtă legitimitate ar avea, nu prea fac decât să rupă comunicarea și să înghețe lucrurile în starea de față. Deși există răspundere penală pentru neîntreținerea monumentelor, legea are destule găuri încât nimeni nu va păți nimic, iar casa se va dărâma între timp, dacă scopul este să găsim vinovații. De aceea, cred că soluția cinică, dar salvatoare este o abordare cu tact și colaborarea cu toți cei implicați.
Am inteles ca s ar fi incercat acum ceva timp o restaurare, dar a fost abandonata. Cu proprietarii actuali familia mea are legături bune, dar nu cred ca se vor implica sau ceva.
Comunitatea, oricum, este nemultumita de ce s a intamplat cu acel loc, dar nimeni nu a luat initiativa. Eu unul nu cred ca am ce face la 16 ani si ma gandesc ca in momentul in care o sa fac 18 cladirea va cădea. Ar fi interesantă o colaborare eu+organizatie de salvare a monumentele+institutii+proprietari. Asta ar salva conacul, dar e de muncă pana ce toti vor avea aceleasi intentii bune.
Da mi un sfat - ce ar trebui sa fac concret. Mi se pare dificila situatia, dar sper sa se intample ce ai zis tu (colaboare intre oameni).
Concret:
• echipa: găsește alți oameni cu care să te ocupi de acest proiect. Atât oameni care se pot implica activ, cât și oameni care te pot sprijini cu sfaturi, idei, etc. Fă un grup de Whatsapp sau ceva similar în care puteți discuta, și întâlniți-vă regulat.
• identitatea: găsiți un nume pentru inițiativă și definiți o misiune. Pentru început, scopul poate fi informarea și crearea unei platforme de dialog pe tema casei Delavrancea. Cineva cu experiență în comunicare sau publicitate, poate ajuta foarte mult!
• pagina Facebook + web
↳ documentarea istoriei conacului
↳ evită discuții despre cine e de vină, afaceri și partide
↳ direcționează mesajul către viitor și ce este de făcut
↳ adu exemple pozitive cu alte case memoriale și monumente care au fost în situații similare și ulterior restaurate, din țară și străinătate. Vezi casa Iuliu Maniu, casa Ion Creangă din Fălticeni, Casa Mühle din Timișoara. Arătând ce oportunități aduc astfel de activări ale patrimoniului.
• contactează asociațiile de care ți-am zis, urmărește-le pe Facebook, cere-le ajutorul. Ei te pot îndruma mai degrabă decât pot eu
Multumesc frumos! Voi incerca sa si pun in practica, sper sa gasesc persoane interesate.